Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Mişcarea literară
Acuma de ce încep economiile de la carte şi artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar şi anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noştri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă şi cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese şi intrigi de culise. Arta şi cultura românească n-au să aştepte decît duşmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIŞCAREA LITERARĂ scos de Rebreanu şi de poetul şi dramaturgul A. Dominic la Bucureşti între noiembrie 1924 şi decembrie 1925. Articolul dlui Gheran este prilejuit de apariţia la Bistriţa a unui lunar (bănuim) cu numele săptămînalului lui Rebreanu. Articolul e, de altfel, publicat în deschiderea noii reviste, după un editorial al celor care de azi şi un editorial (reluat) al celor de ieri. Primul număr se bucură de semnături cunoscute, Gh. Grigurcu, M. Sin, Ruxandra Cesereanu, Olimpiu Nuşfelean (care e şi director), Ioan Pintea (redactorul şef), Gh. Crăciun, Aurel Rău ş.a. Urăm revistei bistriţene o viaţă mai lungă decît a celei omonime care a precedat-o. Primul număr este foarte promiţător. * În CUVÎNTUL LIBERTĂŢII, ziarul craiovean, ci-tim în pagina de Literatură, artă, mentalităţi, atitudini de sîmbătă 20, duminică 21 iulie a doua parte a unui interviu acordat dlui N. Coande de către dl Dorin Tudoran. Prima parte ne-a scăpat. În stilul care l-a făcut faimos, amestec de exactitate pînă în detalii (unde, nu degeaba se zice, s-ar ascunde diavolul) şi de egocentrism, de onestitate şi de radicalism, dl Tudoran face cîteva aprecieri despre cartea scrisă de fostul general de Securitate Pleşiţă în colaborare cu ziaristul Viorel Patrichi şi tipărită iniţial în revista Lumea. Pe drept cuvînt, dl D. T. se miră că nimeni nu i-a cerut încă, la tribunal, dlui Pleşiţă să răspundă pentru învinuirile aduse unor intelectuali şi scriitori români. Dl Pleşiţă susţine că i-a "brichisit" (cuvînt inventat de d-sa, cu un sens transparent) pe Noel Bernard, Goma, Noica şi alţii. Dl D. T. se referă apoi la Agora, revista pe care a editat-o începînd din 1987 în SUA, devenită tribuna principală a disidenţei literare româneşti. De asemenea, pune la punct unele informaţii legate de colecţia Hyperion a Cărţii Româneşti, a cărei iniţiere i se datorează, dar în care nu şi-a publicat (contrar unor afirmaţii) nici un volum personal. I-l solicitase M. Preda, dar fiindcă se bătuse în Consiliul Uniunii Scriitorilor pentru înfiinţarea colecţiei, dl D.T. a refuzat să predea o carte. "Monşer, poate ai dreptate, i-a răspuns Preda, dar, cînd te-oi hotărî d-ta să dai un volum pentru colecţie, cine ştie cum vor fi vremurile..." Vremurile au fost cum le ştim. Înainte de a emigra în SUA, dlui D.T. i-a fost respins volumul La vie en rose destinat colecţiei. După 1989 imediat, nu i-a mai cerut nimeni să publice. Iar mai pe urmă, cînd directorul Cărţii Româneşti "a început să mă piseze să-i dau un volum", dl D.T. n-a mai găsit timp să-l alcătuiască.


Cum poate fi cîrpită relaţia cu U.E.
Ascultaţi, băieţi, ascultaţi! îi îndeamnă Cornel Nistorescu pe aceia dintre oficialii români care vor să ştie ce se vorbeşte la telefon despre ei şi nu numai, în România. "Săptămîna trecută, scrie Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, prefectul de Iaşi a declarat că a aflat de la ofiţeri SRI că anumiţi ziarişti au sunat la reprezentantul Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Joathan Scheele. El a trimis chiar o scrisoare către guvern prin care solicită lămuriri. Adrian Năstase l-a criticat pe prefectul de Iaşi, iar acesta a dat-o la întors. Cu siguranţă că lămuririle solicitate de Jonathan Scheele vor veni. A fost o neînţelegere şi a fost o greşeală a prefectului, practicile de ascultare a telefoanelor se desfăşoară numai în cadrul stabilit de lege etc. Adică şi scandalul acesta va fi înmormîntat. Ceea ce nu înseamnă că într-o bună zi nu vor apărea dovezile, şi un judecător care nu poate fi dirijat cu telefonul politic nu va instrumenta aceste cazuri de abuz de care astăzi nimeni nu se mai îndoieşte (...). Ascultaţi, băieţi, ascultaţi pînă vi se lungesc urechile! Dar nu uitaţi că întotdeauna vine o zi în care se decontează toate curiozităţile. Să nu spuneţi că n-aţi ştiut!" Pînă se vor împlini speranţele lui Cornel Nistorescu un lucru e sigur, nici o instituţie din România nu are cum să verifice SRI-ul dacă ascultă ilegal telefoanele. Încît profitînd de acest lucru, SRI-ul poate deveni o putere care, la o adică, dispune de mijloace de şantaj ce s-ar putea întoarce şi împotriva celor ce azi încurajează ascultările telefonice ilegale. * Presa de la Bucureşti face în continuare speculaţii pe tema rivalităţii dintre premierul Năstase şi ministrul de Externe Mircea Geoană. În orice caz CURENTUL e convins că Năstase tot mai nemulţumit de fostul său protejat, învinuindu-l că ar gira o posibilă remaniere guvernamentală. După părerea Cronicarului, Curentul s-a lăsat intoxicat, căci e greu de presupus că dl Năstase l-ar putea ataca înaintea summitului de la Praga pe ministrul său de Externe. * Numai Dumnezeu îl mai poate înţelege pe directorul Institutului Naţional de Fizica Pămîntului, Gheorghe Mărmureanu. Cu vreo două luni în urmă acesta declara la un post de televiziune că un cutremur nu poate fi prevăzut decît cu cîteva zeci de secunde înainte. După ultimul cutremur din Vrancea acesta declară, citat cu litere explozive de Evenimentul zilei: "Ştiam şi aşteptam cutremurul din Vrancea" afirmînd chiar că mişcările seismice din Vrancea pot fi prevăzute cu cîteva zile înainte. Aşa să fie, dar lejeritatea cu care dl Mărmureanu se contrazice, jucîndu-se cu nervii românilor, nu se potriveşte cu seriozitatea unui om de ştiinţă necutremurat psihic. * Se pare că turiştii din staţiunea Neptun care vor să doarmă liniştiţi noaptea au dat lovitura. Graţie prezenţei premierului Năstase în sus-numita staţiune, la orele fixate prin lege, discotecile îşi reduc sonorul la limită, iar concertele în aer liber sînt amuţite. Riscînd să pară retrograd, Cronicarul e de părere că premierul ar trebui să-şi petreacă nopţile şi în celelalte staţiuni de pe litoral, fiindcă se pare că acesta e singurul mijloc prin care noaptea mai pot fi auzite şi valurile mării, de la anumite ore încolo. * Cităm, fără comentarii, un titlu din ZIUA, cu subtitlurile sale: Triumviratul luminii, Gheorghe Olteanu, zis "Gigi Şpagă, şeful corpului de control al ministrului Industriilor şi acţionar la compania Luxten a controlat din umbră toate licitaţiile cîştigate de această firmă. Silviu Lucian Boghiu, zis "Ali Baba", din scaunul său de director general al Electrica S.A., favorizează compania Luxten al cărei angajat a fost nu demult. Ionel Pepenică, managerul Luxten şi fost consilier municipal din partea PSD, cîştigă licitaţie după licitaţie pe căi neortodoxe. * Un picior în pragul guvernului PSD îşi intitulează Ioana Lupea editorialul din nr. 181 pe acest an din COTIDIANUL. O analiză atentă a relaţiilor României cu Uniunea Europeană, pornind de la nemulţumirea lui Jonathan Scheele că i se ascultă convorbirile telefonice şi ajungînd la fonduri blocate de U.E. din cauza faimosului N. Mischie, editorialul Ioanei Lupea ar trebui folosit ca punct de plecare de guvernul Năstase pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu U.E. Cît se mai poate.