Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Amintiri din viitor

Aşa s-ar fi putut intitula spirituala tabletă pe care dl. Traian Ungureanu o publică în revista 22 nr. 7. Autorul îşi "aduce aminte" de cum va arăta fotbalul românesc de mîine, de primul meci egal cu San Marino, de părinţii fondatori ai mocirlei, Becali, Sandu şi Dragomir şi de altele care, după întîlnirea cu Franţa, devin previzibile nu doar în campionat, dar şi la Naţională. Tot acolo putem citi textul prezentat de dna Mariana Celac la simpozionul Românii şi Balcanii din decembrie trecut şi intitulat Între curtea din faţă şi curtea din dos. Note despre oraşul post-decembrist. E o instructivă, deopotrivă tristă şi amuzantă radiografie a oraşului românesc rămas socialist în tranziţie: "Oraşele socialiste sînt formate din cartiere construite în ultimii 50 de ani. Statistic vorbind, quasi toate familiile din mediul urban ocupă un apartament la bloc. Apartamentele se grupează pe palierele scărilor, cîte patru. Scara nu are lift dacă urcă patru etaje peste palier, are lift, dacă peste palier sînt zece etaje. Excepţiile de la pe plus patru şi pe plus zece sînt rare. Scările sînt numerotate şi lipite în blocuri, iar blocurile în cartiere. Numele străzilor şi numărul caselor joacă un rol secundar. Fără adresă poştală, cu numeroase cifre şi litere, ca un cod de piesă de calculator, poştaşul nu poate identifica adresantul. Apartamentele au apă curentă şi instalaţii sanitare şi încălzire centrală. Balconul sau logia, închise de locatari cu improvizaţii de sticlă şi profile de fier pentru a deveni cămări, depozite şi verande care apără de vînt, ruinează pînă şi rudimentele de plastică de faţadă pentru care arhitectul, la vremea proiectării, a luptat din greu". Cum să nu-ţi aduci aminte filmul sovietic de odinioară în care doi colegi care se întîlnesc după ani într-o gară iau greşit trenul, fiecare pe al celuilalt, şi ajung la Leningrad şi respectiv la Moscova, regăsindu-şi strada, blocul, apartamentul şi mobila absolut identice, aşa încît nu-şi dau seama decît tîrziu unde se află? Sau scheciul televizat al lui Toma Caragiu cu schimbul de locuinţă? Merită să citeşti şi recenzia dlui Vladimir Tismăneanu la cartea de memorii a dlui Niculescu-Mizil, articolul dnei Sabina Fati despre mafioţi şi acela al ziaristei Tatiana Jukova despre Rusia de astăzi.


Cuibul şi paradoxul românesc

Cel puţin echivoc este articolul, altminteri bine informat, al dlui Ionel Necula din Familia orădeană din ianuarie despre Generaţia Cioran. Peisaj de epocă în nuanţe de smarald. Smaraldul fiind verde, titlul indică deja culoarea, am zice, preferată. Dl. Necula adoptă un ton aparent obiectiv. În anii '50, ar fi fost considerat obiectivist. Nu face aprecieri, lăsînd subtextul să vorbească. În fond, autorul e de părere că adeziunea la legionarism a multor intelectuali din anii '30-'40 se leagă de exigenţele unei tinere şi talentate generaţii care păşea pe scena culturală. "Se simţea nevoia unei primeniri de competenţe", scrie dl. Necula. Şi cum gerontocraţii liberalo-ţărănişti nu păreau deschişi aspiraţiilor noii generaţii, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacţiona corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mişcării legionare").
Noua generaţie n-a fost pur şi simplu sensibilă la elementul emoţional şi butaforic din legionarism: adeziunea ei izvora din "starea de disperare, cu absenţa altor oferte politice." Să citeşti şi să crezi! De ce or fi fost ei aşa de disperaţi încît să cauţioneze crima politică şi restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulţi din generaţia cu pricina nu s-au putut realiza (ca Eliade ori Cioran), fiindcă, rămaşi în ţară, au ajuns în închisorile comuniste: "Dar, poate acesta este paradoxul neamului valah - să nu te poţi realiza decît afară din cuib..." Trebuie să recunosc că echivocul e, venind vorba de cuib, maxim.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara