Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

În anul Caragiale:
Alexandrina Burelly, model al lui Popp de Szathmari? de Mihail Sebastian


În nr. 22 al revistei noastre semnalam cu satisfacţie una din revelaţiile recente ale cartofiliei şi anume că prima carte poştală românească, realizată în 1894 de Constantin Jiquidi, reproducea în desen, după o fotografie, imaginea unui personaj feminin care nu era altcineva decât Alexandrina Burelly, viitoarea soţie a lui I.L. Caragiale. Mai rămânea însă o necunoscută. Cine este autorul fotografiei după care a desenat Jiquidi? Se pare că avem azi răspunsul şi la această întrebare, în urma cercetării întreprinse de dl Mihai Petru Georgescu. Dar să-i dăm mai bine domniei sale cuvîntul pentru a-şi prezenta descoperirea. (G.D.)

În anul 1940 Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II" publica: Viaţa lui I.L. Caragiale de Şerban Cioculescu. La pagina 64 a cărţii, Planşa II (din totalul de 13) ne-o înfăţişează pe: "Domnişoara Alexandrina G. Burelly, înainte de căsătoria cu Caragiale", iar pe revers o: "C.p. ilustrată cu autograful lui Caragiale (19 iunie 1907), reprezentând pe soţia lui, ca d-şoară, în costum naţional".
Valeriu Avramescu, în revista "Colecţionarul" nr. 1/2002 (serie nouă), face publică descoperirea identităţii tinerei ţărăncuţe, desenată de către pictorul şi caricaturistul Constantin Jiquidi* (1865-1899) alături de silueta pavilionului central al Expoziţiei cooperatorilor din 1894 de pe imaginea primei cărţi poştale ilustrate din România. Aceasta fiind aceeaşi domnişoară Alexandrina Bu-relly (14 iunie 1865-16 apr. 1954), căsătorită Caragiale, fiica mijlocie a lui Gaitan Burelli (ce ocupa în perioada 1853-1858 funcţia de arhitect al oraşului Bucureşti) în deja cunoscuta atitudine din ilustrata publicată de Şerban Cioculescu. Reieşea astfel existenţa unei fotografii cu autor neidentificat, după care Jiquidi a realizat celebra ilustrată.
În timpul derulării unui proiect comun cu Cabinetul de stampe al Academiei Române, bucurându-ne de sprijinul doamnei Cătălina Macovei, am reuşit să identificăm în albumul "...Costume Naţionale... de Carol P. de Szathmari..." o heliocromolitografie (528x369 mm) cu legenda MUSCEL, semnată în stânga jos în placă Szathmary. Ţărăncuţa din imagine nefiind alta decât cea din c.p. ilustrată semnalată de către Şerban Cioculescu. Avem aşadar posibilitatea să ne pronunţăm, cu minime şanse de a ne înşela, asupra autorului fotografiei ce a stat şi de această dată la baza heliocromolitografiei şi anume pictorul însuşi. Situaţii similare am întâlnit şi în alte cazuri cum ar fi (în acelaşi album) heliocromolitografia cu legenda DâMBOVIŢA - reprezentând patru femei în jurul războiului de ţesut - tema şi atitudini preluate dintr-o fotografie ce se află reprodusă şi în lucrarea dedicată lui Carol Popp de Szathmari (1812-1887) de către Muzeul Fotografiei din Ungaria, în anul 2001.
O altă heliocromolitografie din album cu legenda IALOMIŢA, este datată, lângă semnătură, 1882, an plauzibil şi în cazul planşei MUSCEL; fotografia neputând fi realizată nici ea ulterior acestui an. Aşadar Alexandrina Burelly era la vârsta de 17 ani (1882) când i-a "pozat" lui Carol Popp de Szathmari. Iat-o imortalizată alături de sora sa de către Claymoor (Mişu Văcărescu) în articolul Echos mondains din L'Indépendence Roumain, 24 Mai (5 Juin) 1883: "M-lles Bourelli, l'ainée, une perle noire dans un écrin de satin rouge encadré de marguerites; la cadette, un bouton de rose, plus fraiche que les églantines jetées sur sa robe...".
Peste şase ani, în ziua de 7 ianuarie 1889,"bobocul de trandafir", modelul lui Carol Popp de Szathmari şi Constantin Jiquidi, devenea doamna Caragiale...


*Tatăl lui Aurel Jiquidi (1896-1962), celebrul ilustrator al operei lui Caragiale.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara