Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Corespondenta din Stockholm:
An cultural român în Suedia de Gabriela Melinescu


Primele două luni ale acestui an se mişcă greu în ceaţă, ca şi cum nici n-ar exista. De altfel, în vechile calendare existau numai zece luni, anul începând în martie. Între vechiul şi noul an exista un hiatus, o întrerupere a continuităţii în care lucrurile vieţii încercau să se acomodeze timpului cosmic.
Cu toată inerţia începutului de an, aici, la Stockholm, au avut loc evenimente importante: au apărut cărţi noi, iar scriitoarea cea mai iubită a Suediei, Astrid Lindgren, a murit la 94 de ani, liniştită, în somn, îndestulată de zile şi succes. Cu toate că nu i s-a acordat Premiul Nobel, "pentru că ea nu avea nevoie de acest premiu", după cum spune secretarul Academiei suedeze. Cuvinte care i-au revoltat pe mulţi. Scriitoarea avea nevoie de acest premiu, şi nu numai ea ci şi alţi scriitori pentru copii. Acum i se cere Academiei să aleagă expres printre membrii ei şi un scriitor de cărţi pentru copii, pentru a se evita în viitor o asemenea gravă eroare de apreciere a unui gen literar atât de iubit de public.
Pentru mine a fost o mare bucurie ca în ceaţa şi frigul din Stockholm să-i întâlnesc pe colegii mei Angela Martin şi Augustin Buzura. Şi nu numai pe ei ci şi pe cei care au venit la Stockholm pentru inaugurarea oficială a anului cultural român, 2002. Cei care s-au străduit să aducă puţină căldură şi lumină din ţara de unde vin, evocând România de azi, modul ei nou de a fi în lume, nivelul ei intelectual şi emoţional care nu se mai deosebeşte prea mult de cel al altor popoare din vest.
Pe 31 ianuarie s-a inaugurat deci Anul cultural român, în primăria capitalei, în sala ei cea mai frumoasă: Blå Hall, sala albastră. Ambasadorul României, Adrian Constantinescu, a prezentat cu multă eleganţă pe cei care au vorbit: primarul oraşului, Axel Wennerholm, ministrul român al culturii, Răzvan Theodorescu, ministrul culturii suedeze, Marita Ulvskog, scriitorul Augustin Buzura şi coordonatorul reţelei de organizare a anului cultural, Lars Kollberg.
Cuvintele vorbitorilor suedezi au exprimat cu căldură aprecierea de care se bucură cultura română în Suedia, faptul că au existat şi există personalităţi culturale care au trăit şi trăiesc creativ în Suedia. Într-adevăr, cultura română e cunoscută nu numai în Suedia dar în întreaga lume, mai mult decât îşi închipuie cei care ţipă după recunoaştere cu o frustrare justificată de o nerăbdare dureroasă: de a umple cât mai repede hăul de nedreptate produs în anii pierduţi de după cortina de fier. Dorinţa universalizării e legitimă, această dorinţă există şi la creatorii suedezi, numai că ei sunt educaţi de generaţii să-şi tempereze impulsurile nombriliste, mai exact să le ascundă, deşi dorinţa de expansiune şi înălţare rupe uneori gratiile coliviei ţării mici dar... bogate.
Ca şi în alte ocazii, manifestările culturale româneşti s-au dovedit a fi de acelaşi nivel cu cel al popoarelor occidentale. În seara deschiderii Anului cultural român au răsunat atât de subtil tonurile compoziţiilor lui George Enescu: Suita pentru vioară şi pian (Amintiri din copilărie) şi Sonata numărul 3 pentru vioară şi pian. Compozitorului român de geniu îi ascult compoziţiile aproape în fiecare zi la radioul suedez.
Concertul susţinut de Ilinca Dumitrescu (pian) şi Şerban Lupu (vioară) a stârnit o maximă apreciere şi admiraţie a publicului. Marea virtuozitate a ar-tiştilor i-a entuziasmat pe melomanii exigenţi din Stockholm, obişnuiţi deja cu nivelul elevat al unor artişti care au trăit în Suedia, de exemplu marele maestru Sergiu Celibidache sau componenţii Cvartetului Bălănescu. În zilele lui februarie se va deschide şi o expoziţie cu portrete de copii din pictura secolului al XVII-lea şi al XIX-lea, în acelaşi fel cum la ora actuală la Muzeul Naţional din Stockholm, suedezii au deschis o expoziţie de portrete: Faţă în faţă. Este vorba, poate, de a sugera în vitregia timpului, că fiinţa umană, omul, cât de decăzut ar fi el, rămâne încă o "măsură a tuturor lucrurilor".
La Biblioteca Regală din Stockholm se vor expune cărţi şi albume despre arhitectura şi arta românească, despre geografia şi frumuseţea peisajului românesc. Acestea sunt numai câteva spicuiri din bogatul şi ambiţiosul program de prezentare a valorilor vechi şi noi, într-un fel modern. Scopul va fi, după cum a subliniat chiar ministrul Culturii suedeze, de a intensifica simpatia şi interesul pe care suedezii le au deja pentru formele multiple ale creaţiei din România.
Nefăcând parte din reţeaua de organizare a anului cultural român, foarte bogată în nume, dar apreciind activităţile ei, pe cont propriu, trebuie să adaug că mai există pentru mine şi un alt eveniment care mă bucură mult îmbogăţind luminile anului cultural prin particularul lui. Este vorba de publicarea pentru prima oară în limba suedeză, la Editura Albert Bonnier, a romanului Nostalgia de Mircea Cărtărescu, în traducerea competentă a lui Inger Johansson.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara