Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Aniversări: Eugen Simion – 80 de Ion Buzaşi

Eugen Simion este criticul literar„de certă autoritate şi vocaţie constructivă”. Meritele sale în istoriografia literară românească şi în critica literară sunt prea binecunoscute pentru a mai fi înşirate aici. Ne referim în cele de mai jos la o latură mai puţin cunoscută a activităţii criticului. Deloc întâmplător că octogenarul de astăzi este „cetăţean de onoare al Blajului” (din 2008), şi în această calitate se cuvine să semnalăm câteva aspecte din legăturile sale cu Blajul, intermediate de prietenul său, scriitorul Ion Brad, pe care-l consideră atât de inspirat, „ambasadorul Blajului la Bucureşti”.
Pentru „mica Romă ardeleană”, capitala spirituală a Transilvaniei, vreme de mai bine de două veacuri, de la Inochentie întemeietorul şi până la a doua generaţie a Şcolii Ardelene, are preţuirea afectivă pe care, în mod firesc, o datorează un om de cultură oraşului în care, după spusa frumoasă a lui Eminescu, „s-a născut conştiinţa naţională a românilor”.
Ca preşedinte al Academiei Române preţuirea sa pentru Blaj s-a datorat, desigur, şi faptului că oraşul de la încrengătura Târnavelor a avut o contribuţie însemnată la înfiinţarea şi istoria celei mai prestigioase instituţii de cultură româneşti: de la Timotei Cipariu, învăţatul poliglot şi polihistor, şi până la Cardinalul Lucian Mureşan, Blajul a dat un număr mare de academicieni. („Care şcoală între toate şcoalele româneşti poate să arate atâţia bărbaţi mari ieşiţi din sânul lor?”… se întreba retoric Timotei Cipariu la aniversarea centenară a Şcolilor Blajului) unii dintre ei membri fondatori, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Academiei. (Timotei Cipariu şi George Bariţiu fondatori şi directori ai Bibliotecii Academiei – Ion Bianu)
A scris despre Oamenii Blajului, aşezând într-o mai dreaptă preţuire fapta lor patriotică sau opera lor, puţin cunoscută sau necunoscută:despre Inochentie Micu a scris un memorabil articol aniversar în care, efigiei sale de „precursor”, adaugă o nouă trăsătură aceea de „iniţiator în impunerea unei tactici de luptă naţională numită memorandism sau petiţionarism ca mod de acţiune bazat pe forme juridice şi o strategie în care procesul este transmis de la o generaţie la alta”; a sprijinit retipărirea într-o monumentală ediţie a II-a a Bibliei de le Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu sub egida Academiei Române, şi a făcut parte din delegaţia română care a mulţumit Fericitului Ioan Paul al II-lea, Suveranul Pontif de veşnic binecuvântată amintire, pentru acest dar făcut poporului român, retipărire celebrată de Ion Brad în stihuri de odă:„N-ai fost nici prima, nici ultima/ Cartea Cărţilor/ Aşezată de preoţi cu mâini de ţărani/ Pe masa altarului./ Se clătinau bisericuţele de bucurie/ Şi oamenii cu busuiocul în mâini/ Cântau după litera ta , ca heruvimii/ N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte a Cărţilor,/ Dar prin tine Ardealul – corabia de piatră a neamului – / Şiaducea aminte de Roma/ Ca de un vis depărtat/ Ascuns de mlădierea cuvintelor.”/ Cu ocazia acelei vizite la Roma a propus Papei Ioan Paul al II-lea să accepte titlul de „Membru de Onoare al Academiei Române” şi, cu totul neobişnuit – pentru că în general Papilor nu li se acordă onoruri laice, Papa a încuviinţat această omagiere. Şi la câţiva ani, tot sub egida Academiei Române, a apărut cea de-a doua Biblie din istoria culturii româneşti, Biblia lui Petru Pavel Aron 1769-1761 (urmând Bibliei de la Bucureşti din 1688!), şi rămasă, vreme de un pătrar de mileniu în manuscris. Ea se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de academicianul Eugen Simion, în care subliniază farmecul limbii acestei tălmăciri a Sfintei Scripturi, amestec de grai popular ardelenesc şi savantă sintaxă latină; cu ocazia aniversării centenarului Serbărilor jubiliare ale Astrei la Blaj (1911), a lansat în prezenţa colectivului de „autori”, ediţia integrală a operei lui Ioan Budai-Deleanu, însoţită de un studiu introductiv semnat de Eugen Simion, adevărată micromonografie a celui care ne-a dat o operă unicat în poezia românească, singura epopee încheiată Ţiganiada, apărută în eleganta serie de „Opere fundamentale”, coordonată de acelaşi critic şi istoric literar; în aceeaşi colecţie pregăteşte o ediţie reprezentativă din opera altui scriitor important al Blajului, Ion Agârbiceanu.
În calitate de preşedinte al Academiei Române a coordonat în 2004 omagierea Şcolilor Blajului, la împlinirea a 250 de ani de la întemeierea lor printr-o sesiune solemnă la Academie, în cadrul căreia au luat cuvântul: acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, P. S. Virgil, episcop gr.cat. de Oradea, Ion Brad şi Ion Buzaşi, iar în 2005, bicentenarul naşterii lui Timotei Cipariu a fost, de asemenea, cinstit, printr-o serie de comunicări rostite de acad. Eugen Simion, P.S.Virgil, Ion Brad, prof.univ. dr. Ioan Chindriş şi prof. univ. dr. Ion Buzaşi. În acest moment aniversar, Blajul cultural şi istoric îşi îndreaptă recunoştinţa spre Eugen Simion, care a coordonat şi sprijinit aceste semne de cinstire a oraşului, despre care Cipariu spunea că „e unul din acele puţine locuri istorice, care deşi mici după extensiunea lor, se par a fi destinate de providenţă a juca un rol însemnat în istoria culturii popoarelor; cel puţin locul Blajului în istoria românilor, mai ales transilvani, e mai însemnat decât să se poată cândva trece cu vederea”. Recunoştinţă exprimată prin urarea blăjenilor de odinioară: Ad multos annos!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara