Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Corespondenta din Stockholm:
Aur din România de Gabriela Melinescu


Aurul din România a venit la Stockholm o dată cu aurul toamnei. La Muzeul Mediteranei (Medelhavs Musset) din centrul Stockholmului s-a deschis Expoziţia "Comori de aur din România, timp de 7000 de ani". Expoziţia a fost inaugurată de prinţesa Madeleine, în prezenţa multor personalităţi culturale din Suedia şi România (printre ele, noul ambasador al României la Stockholm, doamna Victoria Popescu, şi excelenţi reprezentanţi ai Institutului Cultural Român, Angela Martin şi Augustin Buzura).

Au fost expuse 200 de obiecte din timpul geto-dacic şi cel roman, găsite în morminte, locuinţe, chiar şi cele găsite în urma unor recente săpături arheologice - ceramică din neolitic cu rafinate motive decorative, coifuri, brăţări, coroane, broşe, cupe, fibule de argint şi aur, unele din timpul roman şi superbul tezaur de la Pietroasa. Expoziţia a fost gândită şi structurată atât de bine, încât parcurgând-o, la orice nivel intelectual te-ai afla, constituie o lecţie de măiestrie a artelor, dar şi o lecţie de istorie a României.

Acum câţiva ani îi făcusem o vizită la Muzeu, reputatului istoric Radu Lăzărescu. El îmi povestise despre proiectul expoziţiei de azi, atunci în forma unui vis din viitor. Deci, compatriotului nostru îi aparţine ideea acestei expoziţii, realizată, bineînţeles, cu eforturi mari, reunind mulţi specialişti, istorici şi arheologi români şi suedezi, printre ei şi conducătorul proiectului, Suzanne Unge Sörling şi şeful Muzeului, Sanne Houby Nielsen. Numele celor care au contribuit cu texte competente se află înscrise în catalogul frumos al expoziţiei, la fel şi cele ale sponsorilor acestui catalog Torsten şi Ragnar Söderberg.

Cred că nu există o carte de vizită mai bună decât aurul venind din trecut să povestească despre un popor vechi ce a supravieţuit istoriei, un popor creativ şi original, jucând un rol central în ceea ce definim azi cultură şi istorie europeană.

În presa suedeză, la TV şi radio s-a vorbit la superlativ despre "aurul românilor" , într-un timp în care civilizaţia modernă face să crească poluarea şi munţii de gunoaie ai tehnicii. Comorile din România au fost împrumutate generos de la Muzeele naţionale de istorie din Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva şi Piatra Neamţ, prezentându-se şi ultimele cercetări arheologice făcute de români şi suedezi.

La o zi după vernisajul expoziţiei a avut loc la Muzeul Muzicii din Stockholm un concert de neuitat, al virtuozilor ţărani români sub conducerea maestrului Şerban Lupu, care a structurat cu geniu o suită de melodii de joc, doine şi alte creaţii populare din diferite regiuni ale ţării, explicând cu talent de pedagog originea instrumentelor şi chiar factura muzicală a melodiilor prezentate. S-a aplaudat în delir pentru bucuria înălţătoare stârnită de instrumentiştii: Ioan Pop, Grigore Chira, Gheorghe Stan şi celebrul violonist, dirijor, extraordinarul maestro, Şerban Lupu.

Institutul Cultural Român (în colaborare cu Ambasada Română din Stockholm) a programat şi alte manifestări pentru ultimele luni ale anului: conferinţe despre istoria şi cultura română contemporană, despre filmul şi muzica de azi.

Istoria a arătat că au existat mereu contacte între regiunea Mării Negre şI Scandinavia, iar aceste contacte, dintre România şi Suedia, există şi azi. Şi nu pot să nu includem în "Aurul românilor" şi un eveniment literar: apariţia la Editura Bonnier, concomitent cu expoziţia, a romanului lui Mircea Cărtărescu, Orbitor, Aripa stângă, în traducerea lui Inger Johansson. Carte care străluceşte şi ea cu "aurul ei". Deja au apărut primele cronici din care spicuim: "literatură în forma ei cea mai liberă", "perle narative pe un fir metafizic", "poveşti despre oniricul, realul şi halucinantul oraş Bucureşti". Nu poţi să nu te bucuri când se face şi elogiul unui altfel de aur, cel al limbii române, în forma ei cea mai profund umană, cea din ficţiunea poetică.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara