Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
Babel de Catrinel Popa


Cu fiecare nouă carte de-a sa, Umberto Eco a adus un punct de vedere inedit în domeniul teoriei literare, fie că a fost vorba de deschiderea metodologiei operei către o infinitate de posibilităţi (Opera aperta) sau, dimpotrivă, de postularea unor limite ale procesului interpretativ (I limiti dell' interpretazione), de discutarea strategiilor textuale prin care se construieşte profilul cititorului model, sau de cercetarea tainelor narativităţii. În plus - mai e nevoie să o spunem? - semioticianul este dublat de prozator, motiv pentru care se bucură de o popularitate considerabilă, lucru mai puţin obişnuit în cazul cercetătorilor fenomenului literar.
Cel mai recent studiu al lui Umberto Eco, În căutarea limbii perfecte, tradus de curînd la Editura Polirom, este construit, ca şi majoritatea romanelor sale, de altfel, în jurul unei "căutări". Nu este vorba, de astă dată, de căutarea Sfîntului Graal sau a ţării preotului Ioan, ci de acea quête, nu mai puţin pasionantă şi la fel de irealizabilă, a unei limbi universale. Instrumentele metodologice nu sînt atît cele ale semioticianului, cît mai degrabă ale istoricului ideilor, iar demonstraţia urmăreşte să conducă, prin reconstituirea traiectului unei utopii, la concluzia că însăşi istoria culturală a Europei ar trebui revizuită. În privinţa abordării metodologice, chiar autorul precizează, în Introducere că, dacă ar trebui să se hotărască la ce rubrică să fişeze această carte pentru bibliotecă, nu s-ar gîndi la lingvistică sau la semiotică (chiar dacă un anume interes semiotic i se cere cititorului binevoitor), ci la istoria ideilor.
Ceea ce atrage, de la bun început, atenţia, este erudiţia extraordinară a autorului, în acest domeniu; sînt aduse în discuţie nume mai mult sau mai puţin celebre (de la Guillaume Postel la Raimundus Lullus, de la episcopul Wilkins la Francisc Lodwick ş.a.m.d.), toate avînd, evident, legătură cu tentativele de alcătuire a unei limbi universale. Date fiind dimensiunile copleşitoare ale unui astfel de corpus, cercetătorul a procedat printr-o "decimare ponderată": şi-a îndreptat atenţia asupra acelor proiecte care i s-au părut exemplare, prin calităţi sau prin lipsuri, pentru restul trimiţînd la lucrările anumitor perioade sau anumitor autori. Şi aşa însă, fără a avea pretenţia exhaustivităţii, lucrarea este totuşi foarte ambiţioasă, densă, şi cu atît mai incitantă, cu cît au fost luate adesea în calcul şi reflecţiile asupra originii limbajului, asupra gramaticii universale, asupra structurilor biologice care preced facultatea limbajului, sau asupra raportului arbitrar sau motivat dintre cuvinte şi lucruri, cu care problematica acestei confusio linguarum babelice s-a intersectat de-a lungul vremii, de nenumărate ori.
Sînt multe episoadele din această istorie asupra cărora ar merita să zăbovim. De la primul capitol - acela care se ocupă de configurarea unei utopii a limbii perfecte în Geneză - pînă la discuţia asupra inteligenţei artificiale şi a limbii esperando, ipotezele lansate de Eco sînt cum nu se poate mai seducătoa-re, cu atît mai mult cu cît - lucru rar - se bazează, cum spuneam, pe o minuţioasă documentare. Reţinem, mai cu seamă, capitolul consacrat lui Dante, în care este resuscitată, în fond, teoria conform căreia poetul ar fi singurul în măsură să îndrepte acel défault des langues de care pomenea Mallarmé. Eco nu exagerează deloc atunci cînd afirmă că "limba populară ilustră a lui Dante, reprezintă modul în care un poet modern vindecă rana post-babelică".
Cu siguranţă, cea mai recentă carte a lui Umberto Eco, va trezi interesul publicului avid de informaţie, fie el "larg", sau "de specialitate".
Uberto Eco - în căutarea limbii perfecte, traducerea din limba italiană de Dragoş Cojocaru, Editura Polirom, colecţia Construcţia Europei, Iaşi, 2002, 304 pagini, preţ nemenţionat.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara