Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Documente:
Controlul conştiinţelor (II) de ---

Stenograma şedinţei

Comitetului Politic Executiv

al CC al PCR, din 24 mai 1977



Punctul 10

Raportul cu privire la îndeplinirea planului producţiei de filme pe anul 1976, proiectul de plan al filmelor artistice şi serialelor TV pe anii 1977/1978 şi programul filmelor documentare şi de animaţie pe anul 1977.

Aveţi ceva de spus, tovarăşi?

Tov. Elena Ceauşescu: Am o propunere. Este foarte greu să aprobi un film după un titlu pe care-l vezi aici, iar după aceea să se spună că a fost aprobat şi de Comitetul Politic Executiv. Trebuie văzută tematica respectivă, să se vadă ce se urmăreşte şi să-şi ia răspunderea Comisia ideologică. Dacă noi aprobăm acum o să se spună că a trecut pe la Comitetul Politic Executiv. Dar de fapt ce a trecut? Enumerarea unor titluri? Din acestea nu poţi să tragi o concluzie.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este tematică şi, pe baza filmelor pe care le-am văzut anul trecut să mai facem unele observaţii.

Tov. Elena Ceauşescu: Pentru aceasta ar trebui să se organizeze nişte vizionări, aşa cum a existat o propunere, iar tovarăşii să-şi spună părerea atît referitor la filme cît şi la piese. însă ar fi bine ca filmele să fie văzute şi pe parcursul turnărilor, atunci cînd începem să cheltuim bani, nu cînd sînt gata.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Avem o sală de 500 de locuri. Se pot da filme la partid.

Tov. Elena Ceauşescu: Să se vadă filmul de la început, înainte de a se cheltui pentru el.

Tov. Virgil Trofin: La capitolul: Filme de actualitate, pentru televiziune, sînt prevăzute numai trei filme. într-unul este vorba despre probleme privind industria, acţiunea celui de al doilea film se desfăşoară într-un institut de cercetări ştiinţifice iar al treilea film este dedicat ideii de apărare a legalităţii.

Cred că partea aceasta cu privire la problemele de actualitate, tematica care s-a pus în viaţa oamenilor din acest domeniu este foarte vastă şi chiar dumneavoastră aţi atras atenţia de nenumărate ori. Este vorba de anexa 4 - planul producţiei de filme TV. Cred că ar trebui ca filmele pe teme de actualitate care se dau la televiziune să fie mult mai numeroase.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Bineînţeles că ar trebui să fie mai multe, pentru că televiziunea dă câte 2-3 filme pe săptămînă.

Tov. Virgil Trofin: Eu mă refer şi la seriale.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tovarăşul Trofin are dreptate. Acestea ar trebui să fie mai multe.

Tov. Virgil Trofin: Chiar în legătură cu problemele din industrie, din agricultură, ar trebui să fie mai multe seriale şi mai convingătoare. Aşa cum se dau o serie de seriale după unele romane celebre engleze, care tratează probleme sociale importante, nu putem să dăm şi noi seriale făcute pe teme actuale ale politicii noastre?

S-a vorbit de faptul că noi nu avem filme cu revoluţia socialistă înfăptuită la sate. Am putea să facem un film serial pentru televiziune în 10-12 serii, să epuizăm problema aceasta. Apoi, în legătură cu preluarea puterii de către clasa muncitoare, cu naţionalizarea. Adică să facem nişte seriale în legătură cu aceste momente deosebite ale revoluţiei socialiste care s-a înfăptuit în ţara noastră. Nu ştiu de ce nu se solicită scriitorilor să-şi aducă contribuţia la elaborarea unor scenarii pentru asemenea filme. Cred că sub aspectul acesta, al problemelor de actualitate, filmele noastre lasă de dorit, mai ales că avem o linie stabilită de conducerea partidului. Mă refer la filmele pentru televiziune.

Tov. Elena Ceauşescu: Dacă un film este criticat după ce a fost făcut şi banii au fost cheltuiţi, nu mai putem face nimic. De exemplu, săptămîna trecută a fost dat la televiziune un film în care tatăl, care era actor sau regizor, nu prea dădea pe acasă. A întîlnit-o în casă pe nora lui şi a întrebat cine este, pentru că nici nu o cunoştea. Fiul lui i-a răspuns că s-a căsătorit. A întrebat apoi despre fetiţa pe care a văzut-o în casă cine este, fiul i-a răspuns că este copilul lui, ca după aceea să constate amîndoi că de fapt fetiţa este băiat. S-a tratat în acest film o chestiune care nu este nicidecum reală.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Filmul acela a fost dat la emisiunea de satiră şi umor. Dar, în general, nu putem spune că filmele noastre sînt bune, şi nu putem lăsa să se înregistreze o asemenea apreciere.

Desigur, noi am înregistrat unele progrese, au fost cîteva filme bune anul trecut, însă trebuie să existe o preocupare mai serioasă atît pentru filmele de lung metraj cît şi pentru cele de televiziune. Noi am mai discutat să se facă nişte scenarii pentru cîteva seriale, chiar pe teme istorice.

în orice caz, cred că noi trebuie să înţelegem că, în ceea ce priveşte filmul, trebuie să avem un rol mai activ. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, secţia noastră de propagandă, Consiliul Naţional al Televiziunii trebuie să aibă nu un rol de înregistrare pasivă şi de acceptare a scenariilor, ci trebuie să propună scenariile respective, să aibă un rol activ, să facă comenzi de scenarii. Trebuie să se facă scenariile de care avem nevoie. Adică aici organele noastre trebuie să joace un rol activ şi nu numai de a înregistra şi a vedea. în această privinţă noi am adus critici organelor noastre şi Comisiei ideologice. Ar trebui într-adevăr ca această Comisie ideologică să se apuce să facă tematici pentru filme, să le aprobe, să le verifice, să le vadă în prealabil, înainte de a se începe turnarea, pentru că hîrtia mai suferă diferite modificări, dar după ce începem să cheltuim - şi ne costă foarte scump - este greu să mai facem ceva.

Aceasta ar fi observaţia mea în forma de muncă pe care ar trebui s-o introducem la filme. Sînt de acord şi cu observaţia făcută de tovarăşul Trofin în legătură cu filmele acestea de televiziune şi filmele de actualitate, unde sînt propuse numai trei filme într-un an. Este chiar sub orice critică de puţin. Sînt de acord că poate acum, imediat, nu avem scenarii, dar noi am mai discutat problema aceasta. Trebuie să avem o rezervă de scenarii, pentru că acestea trebuiesc pregătite din timp, nu le putem face de la o lună la alta, că de aceea ies aşa superficiale. Să ştim totuşi ce vrem

în această privinţă să aprobăm cu acest amendament, ca Comisia ideologică şi organele de stat să aducă îmbunătăţiri, iar ca sistem de lucru obligatoriu, Comisia ideologică sau o parte a ei să vadă în prealabil scenariile, să vadă pe parcurs realizarea unor filme - nu cînd sînt gata - şi să mai fie invitaţi la vizionare şi alţi tovarăşi. în raport de preocupările pe care le au unii tovarăşi, să participe, să vadă, să ajute chiar la scenarii, pentru ca lucrurile să iasă cît mai bine. Pentru filmele care tratează probleme din ilegalitate să fie consultaţi neapărat tovarăşi ilegalişti, că dacă se apucă să facă o asemenea treabă oameni care habar nu au ce a însemnat ilegalitatea, iese ce a ieşit - că unele filme au ieşit destul de proaste. Aceasta este observaţia.

Tov. Gh. Rădulescu: Foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Uite că sîntem de acord.



Punctul 11

Raportul privind realizarea repertoriului teatrelor dramatice în stagiunea 1975/1976, structura repertoriului pe 1976/1977 şi orientările generale ale proiectului de repertoriu pentru 1977/1978.



Punctul 12

Raportul privind desfăşurarea stagiunii muzicale 1975/1976, structura repertoriului pe 1976/1977 şi orientările generale ale proiectului de repertoriu pentru 1977/1978.

în legătură cu aceste rapoarte privind teatrele şi muzica, sînt de făcut cam aceleaşi observaţii. Desigur, trebuie luat la specificul respectiv, dar în fond şi la teatre este nevoie să comandăm o serie de piese - la fel şi la muzică. Adică, pe lîngă faptul că fiecare compune ce vrea, trebuie să compună şi ceea ce avem nevoie şi pentru asta îi plătim. El este liber să compună ce vrea dar noi luăm numai ce ne convine. Aici libertatea este în două sensuri. El este liber să compună ce vrea iar noi sîntem liberi să luăm numai ceea ce avem nevoie şi pentru asta îi plătim. La fel am vorbit şi pentru pictori.

Trebuie să spunem scriitorilor că avem nevoie de o anumită piesă de teatru, care să trateze cutare lucru, deci îi dăm tematica. Pot să scrie mai mulţi aceeaşi piesă, dar noi o luăm pe cea care ne convine, care este mai bună. La fel, dacă vrem un tablou, o pictură, inclusiv un roman. De exemplu, am nevoie de un roman care să trateze problema cutare. Dacă îmi convine, îl public, dacă nu, renunţ. Adică trebuie să înţelegem că trebuie să conducem şi să solicităm să ni se facă anumite lucruri, pentru care plătim. în rest, ei pot să facă ce vor, dar noi avem libertatea să alegem.



Punctul 13

Raportul cu privire la activitatea editorială desfăşurată în anul 1976, structura şi orientările proiectului planului editorial pe anul 1977.

în principiu, să fim de acord.

Noi am discutat să mai majorăm colile de hîrtie.





Stenograma

şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR

din ziua de 27 iunie 1977

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trecem la punctul următor.



Punctul 3

Proiectul de hotărîre cu privire la creşterea rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid şi de stat, de masă şi obşte, a uniunilor de creaţie, a conducerilor colective ale redacţiilor, radioteleviziunii, editurilor, caselor de filme, instituţiilor de spectacole în activitatea de informare şi educare a oamenilor muncii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă cu orientarea sînteţi de acord. Asupra redactării, fiind supus şi la Plenară se mai pot face observaţii de redactare. Ca măsuri generale, cu orientarea dacă aveţi ceva.

Se va reduce ceva aparatul din direcţia presei.

Tov. Ianoş Fazekaş: Eu salut această iniţiativă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o consider ca o măsură foarte bună de importanţă internă şi chiar internaţională. După părerea mea şi celelalte ţări socialiste pot urma acest exemplu. în ţările socialiste clasele exploatatoare au dispărut, partidele politice au dispărut şi activitatea politico-educativă trebuie să fie condusă de partid. Aşa cum a fost subliniat şi în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul culturii şi educaţiei socialiste că organele de stat, unele dintre ele, îndeplinesc şi funcţia de organe de partid şi de stat, cum este Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste.

De aceea eu salut şi pentru faptul că în acest sector redactorul şef nu se va ascunde în spatele direcţiei de presă şi că oamenii investiţi de partid vor şti să-şi facă datoria. De aceea eu consider că este just ceea ce se spune în acest material. Aceasta va contribui la întărirea răspunderii oamenilor care lucrează în acest domeniu, că forma aceasta are rolul să întărească răspunderea celor care se ocupă de această problemă.

Ce aş propune totuşi la prima parte, dacă se poate să dăm o caracterizare ceva mai largă a societăţii noastre socialiste. Ceea ce s-a schimbat în perioada construcţiei socialiste multilateral dezvoltate, structura societăţii noastre, clasele, forţa conducătoare a partidului, cîteva lucruri din expunerea Dumneavoastră aş fi de părere să fie întărite pentru că se va înţelege şi mai mult că este o condiţie creată pentru această măsură şi ar putea lua exemplu şi alte ţări care ar putea să înveţe de la noi.

Aceasta ar fi prima observaţie.

O altă observaţie, la pag. 3, în aceste condiţii de organizare şi modificare a atribuţiilor se impune reînfiinţarea unui alt organism pentru că conţinutul muncii şi-a schimbat fondul.

A treia observaţie la pag. 4 punctul 3, să se prevadă şi a naţionalităţilor conlocuitoare.

La pag. 6 unde se spune Consiliul de conducere desemnează o comisie care, sub conducerea redactorului-şef, răspunde pentru activitatea operativă a organului de presă, de modul în care îndeplineşte sarcinile ce i-au fost încredinţate. Aş ridica ca problemă de denumire. Comisia de obicei nu are drept de decizii. Comisia poate să fie numită ori birou ori secretariat pentru că are drept de decizii. Şedinţele de consiliu trebuie să adopte hotărîri. Aş sugera dacă nu ar fi mai bine birou al consiliului sau secretariat al consiliului. Şi înainte am avut secretariat de redacţie.

La pag. 7 punctul 7, este o omisiune sau aşa se doreşte unde se vorbeşte de Uniunile de creaţie poartă răspunderea pentru îndrumarea activităţii literar-artistice, dacă nu poartă răspunderea şi pentru revistele cultural-artistice.

Tov. Elena Ceauşescu: Acelea intră la presă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sigur, se subînţelege, dar poate să se spună şi aici.

Tov. Ianoş Fazekaş: Poate să spună că împreună cu Consiliul Culturii au această obligaţie.

La pag. 12 punctul 14 unde se spune despre Comitetul pentru Presă şi Tipărituri aici trebuie puţin clarificat. Aici se spune că asigură buna gospodărire a mijloacelor financiare şi materiale puse la dispoziţia presei şi creşterea eficienţei economice. Aici este vorba şi de presa de partid, editura de partid. Acestea nu le gospodăreşte Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, acestea le gospodăreşte partidul. Aici unde vorbeşte de realizarea tipăriturilor, urmăreşte realizarea planului de tipărituri anual. Cum contribuie, ce face?

Fiecare consiliu de redacţie răspunde să aplice legea. Mai concret să fie enumerat aici.

Eu spun încă o dată salut acestei măsuri. Sigur, aceasta înseamnă că organele noastre de partid şi tovarăşii care sînt investiţi cu răspunderea aceasta au muncit mai concret şi pe linie de partid cenzura să fie făcută de comisie de partid. Aceasta trebuie să o facă Secţia noastră de Propagandă să lichideze şi unele lipsuri dar aduce realmente o problemă mare ceea ce nu a rezolvat revoluţia socialistă nici la noi la început nici în alte părţi şi se rezolvă aceasta acum.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sînt de acord cu completarea la prima parte.

Nu cred că este bine să spunem să desfiinţăm, să spunem se reorganizează cred că este mai bine.

în schimb sînt de acord că la punctul 12 trebuie mai bine precizat: trebuie să controleze aplicarea legilor, respectarea legilor. Să se mai îmbunătăţească aici, este de principiu, pe urmă va trebui să vedem toate atribuţiile.

Răspunderea care o au organele respective, institutele şi centralele pentru revistele ştiinţifice. Ele trebuie să aprobe şi în cadrul institutelor Academia trebuie să răspundă, fiecare să poarte răspunderea directă. Nu este vorba că face propagandă ci să poarte răspunderea şi pentru ceea ce se tipăreşte, să se discute înainte de a se trimite editurilor orice carte, ei să poarte răspunderea.

Pentru lucrările cu caracter ştiinţific, academiile de ştiinţe, institutele de cercetări să poarte răspunderea asupra conţinutului acestora. Răspunderea pentru orientarea ideologică şi politică şi conţinutul de idei o are Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia ,Ştefan Gheorghiu", institutele de cercetări din acest domeniu.

Să nu punem editurile în situaţia ca ele să hotărască, dacă are observaţii să sesizeze Asociaţia.

Şi în legea presei tot aşa este am dat direcţiei presei să răspundă. La noi a fost puţin altfel aplicată în practică.

Aici formularea spusă de Fazekaş nu este tocmai criticabilă la punctul 3-4. Trebuie să se asigure dezvoltarea literaturii în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, valorificarea întregii creaţii, ideea este bună dar lipseşte numai ca formulare. Să vedem.

Alte observaţii şi propuneri?

Tov. Ion Iliescu: Mai avem colegii de redacţie?

Toc. Nicolae Ceauşescu : Noi am spus să spunem colectiv, un birou sau secretariat.

De acord, să vedem.

Tov. Cornel Burtică: Conform legii presei dacă schimbăm numele consiliului de conducere...

Tov. Nicolae Ceauşescu: Foarte bine, atunci el să poarte răspunderea în întregime şi să vadă înainte de apariţie. El trebuie să vadă fiecare ziar. El trebuie să poarte răspunderea să adune să dezbată materialul acolo să fie şi reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi ai organizaţiilor de partid, să dezbată problemele. Este un nonsens ca un funcţionar să recenzeze pe secretarul de partid dacă a scris bine sau nu.

Aici se pusese ceea ce am criticat la Ministerul de Interne. Acest organ a rămas în continuare deasupra partidului. Omul care veghează, organismul care veghează asupra tuturor.

Tov. Ion Iliescu: Practic cei de la direcţia presei nu cenzurau organele de partid. Mai ales la revistele literare exista un control.

Tov. Elena Ceauşescu: Oricine scrie, depinde în ce domeniu scrie, va fi în faţa unui colegiu mai larg. Se va stabili ce valoare are.

Tov. Nicolae Ceauşescu : Bine, să fim de acord.

Cifrele se stabilesc, nu se dau decît ce se publică.

Bine, să fim de acord.

Dacă nu sînt probleme, să aprobăm.



- Toţi tovarăşii sînt de acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Trecem la punctul următor, cu CAER-ul, aţi văzut materialul, tovarăşi?



(Documentele reproduse mai sus urmează să apară

în voluml II al anexelor la Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste

din România. Perioada Nicolae Ceauşescu)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara