Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Întâlnirile "României literare":
Cultura română în străinătate de Reporter

Douăzeci şi şase martie 2003, ora 19. Ediţia Întâlnirilor României literare de la Clubul Prometheus " pe tema Promovarea culturii române peste hotare. " a fost onorată de prezenţa Preşedintelui României, dl. Ion Iliescu. Lista completă, în ordine alfabetică, a participanţilor este următoarea: Adriana Bittel, Augustin Buzura, Ion Caramitru, Marius Chivu, Denisa Comănescu, Marina Constantinescu, Alexandru Cosmin, Gabriel Dimisianu, Ioan Flora, Ioan Hidegcuti, Nicolae Manolescu, Angela Martin, Mircea Martin, Dan Horia Mazilu, Dan C. Mihăilescu, Ioan T. Morar, Cristian Niculescu, Victor Opaschi, Mihai Pascu, Nicolae Prelipceanu, Costi Rogozanu, Eugen Simion, Teodora Stanciu, Alex. Ştefănescu, Răzvan Theodorescu, Marius Tupan, Cătălin Ţîrlea, Stelian Ţurlea, Tudorel Urian, Mihai Zamfir, A. I. Zăinescu. Se mai află în sală demnitari şi oameni de cultură pe care nu i-am putut identifica, ziarişti, ca şi mica armată de fete frumoase cu care clubul Fundaţiei Anonimul îi cucereşte de fiecare dată pe oaspeţi. Vom reproduce foarte pe scurt, pe cât posibil în cuvintele participanţilor, esenţialul din fiecare intervenţie
         
Deschizând discuţia, Nicolae Manolescu face o distincţie necesară: Nu este problema statului cum anume se realizează şi îşi face un nume un artist. Dar de promovarea creaţiei artistului peste hotare statul este acela care trebuie să se ocupe, fie şi numai pentru că este vorba de imaginea ţării. Din Constituţie lipseşte cuvântul cultură. Este o problemă simbolică, dar este o problemă. Apoi: de ce s-a abandonat iniţiativa trimiterii în străinătate ca ataşaţi culturali a unor scriitori sau artişti? de ce nu mai funcţionează mecanismul trimiterii în străinătate a unor publicaţii româneşti? de ce atâţia nechemaţi în reprezentanţele noastre culturale?
        
Ion Caramitru: Ministerul Culturii nu face cultură. Cultura o fac oamenii de cultură, ministerul doar o administrează. Am cedat (nu nervos) farmecului lui Andrei Pleşu, care a vrut ca Ministerul Afacerilor Externe să numească ataşaţii culturali. A fost o greşeală. Cred că e la mijloc problema controlului exercitat asupra lor de anumite servicii secrete... În altă ordine de idei: cultura naţională poate fi cunoscută şi la ea acasă. Ca ministru al culturii, m-a obsedat restaurarea monumentelor. Am constituit un fond. Aflu acum că, după plecarea mea, s-a redus drastic. Alt eşec: am cumpărat în noiembrie 2000, cu bani de la Guvern, o maşină ultramodernă de facsimilat, în scopul facsimilării manuscriselor eminescie-ne, a costat trei miliarde de lei, pentru ca în momentul de faţă să stea nefolosită, la Academie. Sighişoara, ameninţată de Dracula Park, a fost salvată de UNESCO, nu de MCC. Peste inscripţiile de importanţă istorică de pe zidurile Universităţii, datând din ziua de 21 decembrie 1989, un primar iresponsabil a dat cu bidineaua.
        
Ion Iliescu: Vă felicit pentru organizarea dezbaterii şi vă mulţumesc pentru invitaţie. La Forumul Culturii de anul trecut s-au discutat sistematic trei categorii de probleme: accesul la cultură, dificultăţi cu care se confruntă instituţiile, propaga-rea culturii române în străinătate (rezumă discuţiile care au avut loc cu acel prilej). Proiectul legii de înfiinţare a Institutului Român de Cultură se află la Parlament. Acest institut va prelua experienţa Fundaţiilor Regale şi o va continua pe aceea a Fundaţiei Culturale Române. A apărut recent o nouă publicaţie, Lumea românească, pentru românii din străinătate.
        
Nicolae Manolescu: Arată bine, dar îi prezintă cititorilor ca elogiatori ai limbii române, pe N.D. Fruntelată, care l-a elogiat pe Ceauşescu şi pe Radu Gyr, care l-a elogiat pe Căpitan.
        
Răzvan Theodorescu: Pot menţiona şi scriitori care lucrează ca ataşaţi culturali, dar în aceste posturi avem nevoie mai degrabă de buni manageri.
        
Alex. Ştefănescu: Există o întreagă reţea de instituţii culturale în judeţele ţării; se organizează festivaluri, concursuri, simpozioane etc. Maşinăria funcţionează (ceea ce este lăudabil, într-o ţară săracă), dar ea captează prea puţin din cultura română autentică. De bugetul pus la bătaie beneficiază mai degrabă organizatorii,ca şi unii scriitori sau artişti fără valoare, abonaţi la asemenea manifestări.
        
Ioan Flora: Institutul Român ar trebui să se ocupe în primul rând de traduceri.
        
Mihai Zamfir: Reţeta de geniu a lui Carol al II-lea a fost să numească pe cine trebuia la Editura Fundaţiilor Regale şi apoi să nu se mai amestece.
        
Denisa Comănescu: Să luăm ca model instituţiile străine, care au o mare experienţă! Deocamdată, la succesele scriitorilor români în străinătate, de exemplu la succesul lui Mircea Cărtărescu, statul român nu are nici o contribuţie.
        
Gabriel Dimisianu: După primul război mondial, când a plecat la Conferinţa de pace de la Paris, Ionel Brătianu a dus cu el ca argument în favoarea României colecţia revistei Convorbiri literare. Noi ce facem azi pentru a avea asemenea argumente? Viaţa Românească e un monument în paragină. România literară nu mai primeşte nici un sprijin de la MCC.
        
Eugen Simion: Vreau să-i dau o replică lui Ion Caramitru. Facsimilarea manuscriselor eminesciene s-a făcut. Sunt 14.000 de pagini. Pe CD-uri.
        
Ion Caramitru: Dar nu sub formă de cărţi!
        
Eugen Simion: Ar fi prea scump. Un efect paralizant are asupra activităţii de editare Legea finanţelor, care te obligă să verşi la stat fiecare beneficiu şi nu-ţi dă dreptul să-l investeşti în alte cărţi.
        
Augustin Buzura: O catastrofă - desfiinţarea dreptului instituţiilor de cultură de a încheia convenţii civile (Ion Iliescu cere consilierilor săi să-i prezinte o documentaţie în legătură cu această sesizare, ca şi cu aceea a lui Eugen Simion. Ion Caramitru atrage atenţia asupra faptului că şi legea sponsorizării e greşită, întrucât, conform ei, e mai avantajos să nu sponsorizezi decât să sponsorizezi.). În continuare, Augustin Buzura, completat la un moment dat de Angela Martin, prezintă pe larg activitatea de până acum a Fundaţiei Culturale Române.

Nicolae Manolescu încheie dezbaterea, mulţumind tuturor participanţilor.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara