Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Dialog interdisciplinar despre prezenţă de Dana Ionescu


Din când în când, viaţa universitară bucureşteană iese dintr-un ritm oarecum neentuziast datorită unor evenimente remarcabile. Chiar dacă nu sunt numeroase, astfel de iniţiative ale unor grupuri de cercetători şi întâlnirile ştiinţifice în care se concretizează şi care se concretizează şi care câştigă în vizibilitate în ultima vreme reuşesc să fie consistente, să ofere idei şi, poate înainte de toate, să aducă împreună specialişti din diverse câmpuri.
Un astfel de eveniment, parte a unui proiect mai larg, a avut loc de curând, în 30 noiembrie - 1 decembrie, sub coordonarea Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene şi Româneşti "Tudor Vianu", o structură recent înfiinţată a Universităţii din Bucureşti, al cărei preşedinte este profesorul Mircea Martin: Conferinţa Internaţională "Ideea de prezenţă", de fapt a patra ediţie a unui conferinţe proiectate să aibă loc anual. Anul trecut acelaşi comitet de organizare a reuşit să-l aducă la Bucureşti pe Wolfgang Iser, cunoscutul teoretician al receptării, pentru participarea la conferinţa desfăşurată sub titlul "Legitimitate şi legitimare în cultură şi societate/ Legitimating Cultures, Cultures of Legitimacy" şi pentru a-i acorda distincţia de "doctor honoris causa" al Universitaţii din Bucureşti. Ediţiile care precedaseră această foarte substanţială conferinţă nu fuseseră cu nimic mai prejos: tema din 2004 fusese "Cum s-a făcut teorie literară în România. Moştenirea unei discipline recente" (comunicări ulterior strânse în volumul publicat la Editura Art, intitulat "Explorări în trecutul şi în prezentul teoriei literare româneşti"), iar ediţia din 2005 s-a aplecat asupra "locului şi rolului teoriei literare în câmpul disciplinelor umaniste".

Sub semnul diversitîţii

În ceea ce priveşte ediţia din acest an, desfăşurată în prima zi la Sediul Uniunii Scriitorilor şi în cea de-a doua la Facultatea de Litere, datorită generozităţii temei, practic inepuizabile, ce înglobează direcţii precum "mituri şi religii ale prezenţei, metafizici ale prezenţei, prezenţa în literatură, în arte şi în ştiinţele umane", ea a atras comunicatori din ţară şi din străinătate din varii domenii: antropologie, teoria literaturii, literatură comparată, etnologie, drept, comunicare, religie etc. Rezultatul a fost un număr mare de sesiuni paralele, desfăşurate în trei limbi - română, engleză şi franceză - în a doua zi a conferinţei, care a coincis cu Ziua Naţională a României. Am ascultat comunicări cu o accentuată dimensiune interdisciplinară. Iată câteva titluri, pentru edificare: "Despre sensul prezenţei în gândirea fenomenologică" (Ioana Gogeanu), "Note despre importanţa prezenţei în lege" (James Strazzella), "Dumnezeu ascuns în Biblie: o idee despre prezenţă" (Alexandra-Flora Pifarré), "Imaginea prezenţei în jocul scenic" (Lamia Bereksi Meddahi), "Prezenţă şi simbol" (Mihai Dinu), "Arghezi - Dumnezeul ascuns, poezia prezentă" (Ion Pop), "Poetul în bazarul textual. Prezenţe şi absenţe în lumea de hârtie a lui Ioan Flora" (Răzvan Voncu). Cadrul a fost atrăgător pentru universitari şi cercetători din mai multe generaţii şi din centre culturale diferite: Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Sibiu, Oradea, Paris, Trčves, Louvain, Lausanne, Tunis, Copenhaga, Quebec, Parma, Richmond, Florida, Minnesota etc.
Am văzut, atât la Sala Oglinzilor, cât şi în amfiteatrul şi sălile din Facultatea de Litere, cercetători dornici să-şi comunice impresiile şi planurile ştiinţifice, să pună întrebări, să audă răspunsuri, să critice şi să laude, deşi această din urmă atitudine nu le este tocmai specifică universitarilor români. Aşadar, la 1 decembrie am ascultat comunicări în registre cât se poate de diferite, cu teze asemenea, unele aplecându-se asupra unei problematici de o imediată actualitate, altele cercetând teme a căror universalitate nu slăbeşte de secole, unele mai ancorate în abstract, altele mai aplecate spre concret, unele profund personale, altele mai impersonale, unele mai "centrifuge", altele mai "centripete". Luminat cu instrumente atât de numeroase, în idiomuri personaliza(n)te, câmpul larg al umanioarelor a apărut, la început de mileniu, ca un teritoriu de cucerit, rezistent la şi ofertant cu problematizările şi reproblematizările conturate în subcâmpuri.
Cel mai frecvent au fost luminate în comunicările participanţilor unele dintre figurile influente ale modernităţii: F. Nietzsche (în comunicarea lui Thomas Drew Philbeck, "Prezenţa dionisiacă: Nietzsche şi fenomenologia muzicii", de exemplu), E. Husserl ("Despre sensul prezenţei în gândirea fenomenologică", de Ioana Gogeanu, sau "Conceptul husserlian de Ťpercepţie internăť sau prezentificarea la Wolfgang Iser", de Romaniţa Constantinescu), E. Durkheim (în "Despre ambiguităţile sacrului: de la E. Durkheim la G. Agamben", comunicare susţinută de Mirela Adăscăliţei), S. Beckett ("Cum poate realiza Beckett prezenţa absenţei?", lucrare propusă de Thierry Bringuier), R.M. Rilke ("Redimensionarea modernă a orfismului: Rilke şi Blaga", de Dumitru Chioaru), M. Foucault ("Prezenţă, disciplină, panoptism la E. Goffman şi M. Foucault", comunicarea Simonei Drăgan), E. Levinas (în "Adevăr şi prezenţă în fenomenologia lui Levinas", de Nicolas Monseu), J. Derrida ("Imposibilitatea de a rosti prezenţa fiinţei: exemplul scriiturii derridaene", de Francesca Manzari, sau "Text şi prezenţă în ŤDiseminareať lui Jacques Derrida", comunicare susţinută de Brice Lévy Koumba).
Racordarea la tipurile curente de cercetare universitară a devenit vizibilă datorită flexibilităţii sub care a fost concepută această conferinţă, în dorinţa de a stimula dialogul veritabil dintre câmpuri şi dintre reprezentanţii lor şi de a identifica piste fertile de cercetare, care să se concretizeze în forme diferite: schimburi de experienţă, proiecte de cercetare care să investigheze vasta problematică enunţată în statutul CISCER - "Tudor Vianu" ("În căutarea identităţii culturale europene"), volume de studii, ateliere etc.

Rigoare şi poezie

Flexibilitatea şi varietatea, dimensiunile dominante ale evenimentului, au fost prezente încă din prima zi, când au conferenţiat la Sala Oglinzilor invitaţii de onoare, două prezenţe distinse: criticul american J. Hillis Miller, asociat cel mai adesea cu Şcoala de deconstructivism de la Yale, sosit de la Universitatea din California, şi Michel Deguy, filosoful francez de la Collčge International de Philosophie. Cu o zi înainte, J. Hillis Miller primise titlul de "Doctor honoris causa" din partea Universităţii din Bucureşti pentru, sintetiza Mircea Martin în laudatio, "acuitatea observaţiei filologice, capacitatea analogică şi, nu o dată, un umor sec sau o ironie translucidă", constante într-o carieră exprimată în primul rând prin cele 23 de cărţi pe care le-a scris. Una dintre ele este acum accesibilă şi în versiune românească: "Etica lecturii", volum recent tradus la Editura Art, explorând o etică specifică actului de interpretare. Comunicarea susţinută de discipolul de odinioară al lui Georges Poulet în deschiderea Conferinţei a demonstrat aceste atribute, fixând un standard foarte înalt pentru participanţii care i-au urmat.
În ceea ce-l priveşte pe Michel Deguy, autor al comunicării "Eclipse: jocul prezenţă-absenţă", de remarcat că registrul pe care l-a ales a fost, cum era de aşteptat, unul mai poetic, care i-a servit la o variaţiune spectaculoasă pe ideea de faire la présence, într-un discurs alunecos şi iubitor de capcane. Vocea poetului a rezonat la vocea filozofului, ambele cu o apetenţă specială pentru sfera abstractului. Poezia şi-a luat locul alături de rigoare, cheia discursului profesat de criticul american.
Întors pe multe feţe, dar nu pe toate, desigur, cu instrumente mai mult sau mai puţin teoretizante, conceptul de prezenţă, obiect al Conferinţei ce i-a urmat ediţiei despre legitimitate şi legitimare, ar putea fi privit ca verigă de legătură cu tema anunţată pentru ediţia din 2008: canon şi valoare.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara