Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Noutăţi editoriale la Bookfest:
Din inima Europei şi din lumi depărtate de Elisabeta Lăsconi


În centru – germanitatea...

Salonul de carte Bookfest 2013 se anunţă ca spectacol al culturii şi literaturilor de limbă germană, pentru prima oară, ca invitat, vin trei ţări: Austria, Germania şi Elveţia. Şi cu un program bogat susţinut de scriitori, ilustratori de carte şi editori, profesionişti ai unei mari industrii editoriale. Prezenţă benefică, pentru că piaţa de carte germană este puternică şi eficientă, oferă modele şi sugestii numeroase.
Care sunt traducerile din cele trei literaturi ce ţin capul de afiş al Salonului? Poate vedeta va fi Jan Koneffke cu romanul Cele şapte vieţi ale lui Felix K. (traducere de Ana Popa, Postfaţă de Ioana Pârvulescu, Ed. Humanitas Fiction, 448 pag.), fiindcă reînvie România interbelică: Felix Kanmacher se refugiază din Germania nazistă la Bucureşti în 1934, sub identitate falsă, salvat de pianistul Victor Marcu, şi aici are parte de peripeţii picareşti, de la cele imaginare pe care trebuie să le inventeze pentru Virginia, fiica salvatorului său, la cele reale ce dezvăluie farmecul unei lumi pestriţe cum este Balcicul, sau la pericolele unui proces stalinist.
Concurenţa acerbă vine de la două romane apărute la Editura Curtea Veche: Turnul de Uwe Tellkamp, cu subtitlul „Istorisiri dintr-o ţară scufundată” (traducere de Vasile V. Poenaru, 838 pag.) şi În vremea luminii care păleşte de Eugen Ruge. Ambele ilustrează formule consacrate – Bildungsroman şi romanul de familie, din care nu lipseşte substanţa autobiografică, ambele reflectă istoria Germaniei de Est în anii comunismului.
Uwe Tellkamp, care va fi prezent la lansarea cărţii, investighează anii dinaintea căderii Zidului, viaţa într-un cartier al Dresdei locuit de intelectuali – Turnul, cu aluzie atât la turnul de fildeş, cât şi la bastion protector, drama tânărului în formare care se confruntă cu maşinăria statului de fabricare a Omului Nou, viaţa a trei generaţii prinse în vârtejul istoriei. Trei generaţii urmăreşte şi Eugen Ruge în romanul debutului, distins cu Premiul Alfred Döblin: o familie de comunişti parcurge o jumătate de secol şi pendulări între capitale: Mexico – Moscova – Berlin. Şapte personaje relatează din perspectivă personală alegerile şi urmările lor.
Autobiografismul marchează şi reîntâlnirea cu o mare scriitoare germană, dispărută de curând: Oraşul îngerilor de Christa Wolf (traducere, prefaţă şi note de Iulia Dondorici, Ed. Univers, 408 pag.) recurge la fragmentarism: notaţiile jurnalului dezvăluie impresii despre modul de viaţă american, reflectă cele nouă luni petrecute în Los Angeles, în anii 1922-1923, la invitaţia Centrului Literar Getty, cu imersiuni în viaţa interioară răvăşită de o criză existenţială profundă.
Două microromane ale intimismului, abordând iubirea prin spectrul analizei psihologice, îl aduc în atenţie pe un autor german cunoscut şi pe un elveţian prima oară publicat la noi. Un moment de reculegere de Siegfried Lenz (traducere de Anca Vasas, Ed. Rao, 288 pag.) surprinde o iubire neobişnuită dintre o profesoară şi elevul ei, într-un oraş de pe malul Mării Baltice, sub semnul interdicţiei şi al morţii. Perechi în formare de Urs Faes (traducere de Iulia Dondorici, Ed. Univers, 160 pag.) relatează povestea unor îndrăgostiţi despărţiţi vreme de şaisprezece ani.

...înconjurată de mari literaturi

Franţa şi Spania, ţări invitate în anii anteriori la Bookfest, revin spectaculos. Editura Trei a realizat o avanpremieră a Salonului, invitându-l pe Joel Dicker să lanseze la Bucureşti prima traducere într-o limbă străină a romanului Adevărul despre cazul Harry Québert, distins în 2012 cu Marele Premiu pentru roman al Academiei franceze şi cu Premiul Goncourt al liceenilor. La Bookfest şi la Noaptea Institutelor culturale vine alt laureat, Jérôme Ferrari, al cărui roman, Predică despre căderea Romei (Ed. Pandora M) a fost distins în 2012 cu Premiul Goncourt. Cele două romane se leagă şi prin altă „verigă” românească, ambele au fost traduse de Ana Antonescu.
Joel Dicker, autor eleveţian, scrie în franceză un roman palpitant de fabricaţie americană, amintind şi de Vladimir Nabokov cu Lolita lui şi de Marisha Pessl cu debutul strălucit – Curs special de fizica dezastrelor ce explorează relaţia maestru-discipol. Roman social fixând stereotipii ale vieţii americane, simultan thriller psihologic şi aplicaţie a unui curs de scriere creativă, cartea lui Joel Dicker, ce trece de 600 de pagini se înscrie în tendinţa nouă a literaturii franceze de a asimila spectaculos lecţia americană a scrisului ţintind şi succesul de public. Dacă nimereşte şi un premiu mare, atunci reuşita-i deplină!
Jérôme Ferrari explorează în Predică despre căderea Romei (Ed. Pandora M, 160 pag.) experienţele unui tânăr şi ale prietenului său. Ei deschid un bar într-un sat din Corsica, încercând să facă din locul ales cea mai bună dintre lumile posibile, dar utopia devine coşmar. O carte originală şi sofisticată, construită pe o confruntare a societăţii de azi cu meditaţiile Sfântului Augustin despre natura umană, folosite ca jaloane de organizare epică.
Dinspre zona spaniolă vin cărţi deja aşteptate, în seriile de autor de la Editura Humanitas Fiction. Caietul Mayei de Isabel Allende (traducere de Cornelia Rădulescu, 336 pag.) are un subiect de actualitate – dependenţa de droguri a tinerilor şi calea vindecării: o tânără smulsă din infernul heroinei îşi găseşte refugiul într-o mică insulă unde oamenii păstrează miturile şi tradiţiile, ca să înceapă aici lungul drum al vindecării. Capodopera lui Ernesto Sabato Despre eroi şi morminte, volum masiv de aproape 500 de pagini, a însemnat un veritabil tur de forţă pentru Tudora Şandru Mehedinţi.
Cărei literaturi îi aparţine Michel de Castillo? Scriitorul are o biografie senzaţională: s-a născut la Madrid, ca fiu al unei republicane condamnate de franchişti, trece prin experienţa refugiului în Franţa, la tatăl care, agasat de cereri băneşti, îi denunţă, aşa că sunt internaţi în lagăr. Evadat, este dat pe mâna nemţilor de propria mamă şi trimis în Germania la o fermă de muncă, iar după război, întors în Spania, ajunge într-o şcoală de corecţie ca „fiu de roşii”, evadează şi de acolo şi îşi găseşte salvarea la un colegiu iezuit.
Michel de Castillo scrie în franceză, are o operă impresionantă, aproape ignorată la noi. Romanul Viaţa minţită (traducere de Anamaria Michaud) cuprinde un secol de istorie a bătrânului continent. Eroul său are şi el destin complicat, marcat de figura extraordinară a bunicii Vera, de sinuciderea tatălui, în urma căreia se îndreaptă spre Spania, pentru a găsi urmele bunicului său, ca şi pe ale mentorului său – Miguel de Unamuno. De altfel, Unamuno şi Dostoievski sunt marile modele ale autorului. Editura Spandugino aduce surpriza unui roman dintre cele mai dense şi interesante din actuala ediţie a târgului de carte.

Atracţii anglo-saxone…

Nu lipsesc la Bookfest atracţiile aduse de spaţiul literar anglosaxon. Ele probează atât vastitatea, cât şi diversitatea ficţiunii, fiind publicaţi autori din Anglia şi Australia, din Canada şi Statele Unite ale Americii, cărora li se adaugă scriitori din India şi Pakistan, care scriu tot în limba engleză. Se remarcă mai mulţi scriitori cărora le apar romanele distinse cu premii prestigioase.
Peter Carey este anunţat la Editura Art cu Oscar şi Lucinda (Booker Prize, 1988), care narează istoria unei iubiri ciudate între un pastor anglican, animat de fervoarea credinţei şi o bogată moştenitoare din Sydney, fascinată de sticlă. Ei au în comun patima jocurilor de noroc, iar întâlnirea lor se petrece în Australia secolului al XIX-lea. Confruntarea celor două civilizaţii, ocolonia engleză şi aborigenii australieni, călătoria unei biserici de sticlă în sălbăticie, nebunia jocului insolitează romanul în multiple feluri.
Margaret Atwood se inspira în Alias Grace (traducere de Nicoleta şi Florin Irimia, Editura Leda, 672 pag.) din dublul asasinat ce a zguduit Canada în 1843 şi analizează ambiguitatea psihologică a lui Grace Marks: criminală diabolic de inteligentă sau victima unui bărbat violent, amnezică sau vicleană? Scriitoarea canadiană reuşeşte să-şi surprindă iar cititorii, căci îşi schimbă din nou formula şi universul epicii, dar rămâne constantă preferinţa ei pentru personaje feminine singulare.
Lumea americană se regăseşte în romanul masiv Nu sunt fraierul nimănui de Richard Russo (traducere de Emilia Comănici, Editura Univers, vol. I – 432 pag., vol. II – 320 pag.). Prin ochii lui Sully cel atins de ghinion se văd declinul lent al unui orăşel american, relaţiile dintre taţi şi fii din trei generaţii, întorsăturile vieţii de familie. Volumul Şaizeci de povestiri de Donald Barthelm (traducere de Emil Niculescu, Ed. Univers, 416 pag.) oferă o combinaţie devastatoare de absurd şi bizar, de jocuri ale spaţiului şi timpului, cu imensă inventivitate inspirată de artele vizuale.
La Editura Polirom au apărut romane publicate în 2012, comentate îndelung, ce reînvie din perspectivă actuală formule diferite ale speciei. Nord-Vest de Zadie Smith (traducere de Casiana Ioniţă, 320 pag.) realizează un cvartet de personaje ale căror voci alternează formând plasa unor relaţii complexe (clasa şi rasa, căsătoria şi prietenia). Aşa se naşte panorama fluidă a unui cartier londonez, peisajele vieţii interioare explorate în spirit joycean.
Păsările galbene de Kevin Powers (traducere de Daniela Rogobete, 200 pag.) reflectă experienţa războiului din Irak trăită de autor ca soldat. Doi tineri, unul de 18 ani, altul cu trei ani mai mare înfruntă atât infernul luptelor, cât şi epuizarea fizică şi psihică, încât viaţa şi lumea obişnuită ajung să fie privite ca prin sticlă. Comentariile critice au apropiat romanul de capodopera lui Erich Maria Remarque – Nimic nou pe frontul de Vest.
Preferinţa mea se îndreapă spre un debut excepţional – Cântul lui Ahile de Madeline Miller (traducere de Ioana Filat, 312 pag.), distins cu Orange Prize în 2012, tradus în peste patruzeci de limbi, ce imaginează biografia lui Ahile din perspectiva lui Patroclu, pe fundalul unei lumi pline de culoare şi fantezie, rescriind miturile greceşti cu ochi proaspăt şi erudit în acelaşi timp.

Poveşti orientale…

Dar tendinţa interesantă a Bibliotecii Polirom mi se pare publicarea unor scriitoare care aduc Orientul insolit şi neliniştitor. Toate autoarele publică în engleză, iar biografia lor şi a personajelor – fie masculine, fie feminine, trădează tensiune între cele două identităţi ori fractura invizibilă provocată de asumarea a două culturi, ce tind deseori să se excludă.
Ruth Ozeki alternează planurile în Poveste pentru timpul prezent şi descrie ce înseamnă să te simţi japonez în California şi american la Tokyo. Folosind convenţia manuscrisului găsit, adus de apele oceanului din îndepărtata Japonie devastata de tsunami, scriitoarea a construit trei poveşti – una a scriitoarei, alta a adolescentei bântuite de ideea sinuciderii, şi alta a bunicii ei, călugăriţa budistă care a depăşit suta de ani. Romanul este saturat de istoria prezentului şi de filosofia orientală, încât lectura lui se preschimbă într-o călătorie unică în spiritualitatea niponă.
Uzma Asla Khan a trăit în anii formării în mai multe locuri – Lahore şi Manila, Tokyo şi Londra, a revenit în Pakistan, la Karachi pentru a-şi face studiile. Libertatea de a iubi (traducere de Adriana Minculescu, 344 pag.) este al doilea roman din cele patru publicate până acum, tradus în optsprezece ţări, cucerind public şi critică deopotrivă. Povestea de dragoste a tânărului pakistanez Daanish, care a studiat în Statele Unite şi se întoarce în Karachi când moare tatăl său, şi a Diei cea independentă tulbură societatea musulmană şi reînvie păcate şi scandaluri din trecut.
Elif Shafak surprinde iarăşi cu noul roman Onoare (traducere de Ada Tanasă, 400 pag.). Acţiunea se plasează în lumea kurzilor, care-şi părăsesc aşezarea lor de pe ţărmurile Eufratului ca să trăiască în Londra. Povestea tinerei Esma urmăreşte viaţa bunicii disperate că naşte numai fete, a mamei şi a surorii ei gemene cu destine diferite. Vieţi de femei şi de bărbaţi din trei generaţii se împletesc dramatic, alegerile înseamnă libertate şi iubire, sau onoare a cărei apărare duce la crimă.
Cei fascinaţi de lumile Orientului vor avea şi după târg surprize: interesul faţă de Iran declanşat de bestseller-ul lui Parinoush Saniee – Cel care mă aşteaptă va spori odată cu apariţia unui roman de debut – Copiii arborelui de jacaranda de Sahar Delijani, ce are deja o cotă înaltă prin traduceri. Romanul dezvăluie dramele de familie şi schimbările aduse de revoluţie în ultimele decenii.
Suitei orientale din Biblioteca Polirom i se adaugă al doilea roman al scriitoarei indiene Anuradha Roy, Valurile pământului (traducere de Irina Bojin, Editura Humanitas Fiction, 304 pag.): confesiunea unei tinere femei, care îşi pierde soţul iubit într-o expediţie în Himalaya şi vine să locuiască în orăşelul de la poalele munţilor, iar aici cunoaşte lumea indiană profundă, ca şi rămăşiţele imperiului englez, prin personaje pitoreşti şi autentice.

… şi rarităţi

Nu lipsesc nici rarităţile culturale, nici scriitori prima oară traduşi, atât la mari edituri, cât şi la edituri mici, dar care produc surprize agreabile. Semnalez aici un frumos roman al unei scriitoare islandeze – Copilul din flori de Auður Ava Ólafsdóttir (traducere de Doru Mareş, Editura Pandora M, 264 pag.) despre căutarea de sine a unui tânăr de 22 de ani, pasionat de grădini, care alege să trăiască la mănăstire, să-şi asume condiţia de tată prea tânăr, sub semnul unei roze cu tentă mistică.
Din Brazilia vine romanul Cheia de smirnă de Tatiana Salem-Levy (Meteor Press, 176 pag.), distins cu Premiul Sao Paolo pentru Literatură în 2008. Şi aici o călătorie schimbă viaţa din temelii: cheia primită de povestitoare de la bunicul ei o aduce la Smirna, unde şi-au găsit strămoşii refugiul din faţa Inchiziţiei. Periplul geografic şi cel lăuntric duc la o asumare a moştenirii de familie sub semnul exilului.
Apare şi un autor ieşit din comun, apatrid şi nonconformist, Nicolai Lilin: are origini siberiene, dar trăieşte în Italia, fiind un maestru al tatuajelor, scrie în italiană. Educaţie siberiană (traducere de Cristina Gheorghe, Editura Univers, 336 pag.) este povestea unei copilării ce împleteşte credinţa ortodoxă şi mânuirea armelor, poveştile şi crima. Cartea, tradusă în 19 limbi, dar nu şi în rusă (după dorinţa autorului), a fost ecranizată şi filmul lansat în 2013 îl are pe John Malkovich într-un rol principal.
Nu şi-a găsit locul decât la final o scriitoare singulară, care şi-a adjudecat premii peste premii, îi lipseşte doar Nobelul, pe care nu mă îndoiesc că-l va primi, poate chiar curând: Sofi Oksanen. La Bookfest îi apare al treilea roman – Ziua când au dispărut porumbeii (traducere de Sigrid Crasnean, Ed. Polirom, 320 pag.): o poveste cutremurătoare despre ocupaţie, rezistenţă şi colaboraţionism în Estonia celui de-al Doilea Război Mondial, ce a stârnit valuri de elogii ale criticii.
Câteva observaţii despre tendinţele ficţiunii configurate la Bookfest. Globalizarea scoate scriitorii din spaţiul propriu, ei explorează alte lumi. Un număr mare de scriitoare vin din toate literaturile şi tind să domine. Se conturează un echilibru între bătrânul continent şi spaţiul anglo-saxon, se accentuează interesul faţă de culturi şi civilizaţii orientale, faţă de istoria unor ţări zguduite de istoria recentă. Dar fenomenul editorial cel mai important este miza pe originalitate şi valoare, prin romane substanţiale, transpuse în limba română prin talentul unor mari traducători.





Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara