Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
Flagran de sinceritate de Geo Vasile


A proape patru decenii Ion Lazu (n. 1940, jud. Tighina) a fost geolog prospector la o întreprindere din Bucureşti. Debutează editorial cu proză în 1970. Autor a cinci romane apărute între 1971 şi 2000, dar şi poet, Ion Lazu iese recent la rampă cu naraţiunea Ruptura, o confesiune autobiografică încărcată de sentiment, varii inhibiţii şi acte ratate, psihanalitic vorbind. Prima senzaţie pe care o dă nivelul stilistic e cea de frazare tautologică, preţiozitate stufoasă, excesiv analitică. Dincolo de simularea unor profunzimi răscolitoare, slavă domnului, există şi un teren epic care atestă un peisagist şi un povestitor. Cartea e scrisă la Bulzeştii de Sus, în }ara Moţilor, în 1992, când geologul-narator îşi face meseria de bază prin Munţii Apuseni, şi în paralel schiţează reportaje locale, imortalizează siluete şi dramele lor neştiute în acel peisaj uman şi montan, atemporal parcă, în ciuda vremurilor maştere, oferă comentarii asupra propriilor prospecţiuni, dar şi binevenite îndoieli asupra propriului demers literar, tip "Şi ce-aş obţine, în afară de efecte literare dubioase (...)".

Care este de fapt motivaţia acestei scrieri? Rememorarea unei idile studenţeşti în Bucureştiul anilor '50; naratorul îndrăgostit de studenta P. de la matematică, membră ca şi el a unei echipe de dansuri, se trezeşte brusc abandonat de iubită. Aşadar, ruptura ce va fi comunicată partenerului în plic, stă la baza suferinţei sfâşietoare de-atunci (blocaj afectiv, dispreţ de sine, introspecţie depresivă) şi a întoarcerii recuperatoare de-acum, amândouă în cheia investigaţiei psihologice, a interogaţiei nesfârşite. Alternanţa planurilor temporale - îndrăgostirea - ruptura - mărturisirea - alungă oarecum monotonia tăierii firului în patru, având totodată grijă să includă şi faza post-traumatică, ulterioară rupturii, jurnalul de vise cu ea, gesticulaţia îndrăgostitului încă nevindecat (de vreme ce refuză avansurile fierbinţi ale unei colege - fata de la Dărăbani - de fapt prea libertină pentru puritatea studentului-geolog), cele câteva întâlniri de-a lungul deceniilor cu de-acum profesoara P. Maniera lui Ion Lazu de a nara prin idei-senzaţii, minate de patetism şi lipsa umorului, se învederează şi din faptul că protagonistul cărţii iubeşte precum eroii eminescieni sau ca un livresc şi neiniţiat Werther. Recuperarea acestui elan erotic cu accese de adoraţie religioasă este "o sursă încă proaspătă de emoţii": pentru autor, cu siguranţă, din păcate nu şi pentru cititorul de azi, captivat de cu totul alte poveşti de dragoste, scrise de post-modernii Péter Esterhazy, Fuentes, McEwan, Barrico, Philip Roth, Paul Auster ş.a.m.d.

Fapt e că iubita din tinereţea autorului rămâne o abstracţiune, având frumuseţea unui portret-robot (p. 13), pe parcurs umanizat prin aprofundare, dar nicicând prezentată în carne şi oase, anatomic vorbind. Lipsită de limfa formelor vieţii, naraţiunea lui Ion Lazu suferă de puritanism la propriu şi la figurat, în ciuda faptului că unele secvenţe sunt chiar epice, ca de pildă cele legate de bătrâna gazdă şi familia sa, de figuranţii soţului din Apuseni, unde autorul se izolează ca într-o nacelă sau arcă vetero-testamentară, bună conducătoare de meditaţie, convertită când şi când în... versuri. între variile motive ale iubitei de a declanşa ruptura, cel mai credibil ar fi reflexul de apărare al partenerei în contra discursului amoros, mult prea teoretic, al îndrăgostitului "care iubeşte mai mult iubirea - şi suferinţa din iubire - ca prilej de intensificare a trăirii".

Interesat de raporturile dintre amintire şi uitare, naratorul are meritul de a fi smuls uitării filmul propriei educaţii sentimentale, developând ecourile extreme ale unei iubiri refuzate, făcând din ea o elegie pură. Ruptura, acest flagrant de sinceritate în dauna ficţiunii, este o frumoasă carte de secol nouăsprezece.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara