Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Gheorghe Simon şi contemporanii săi de Nicolae Scurtu

Biografia profesorului, poetului, eseistului, traducătorului şi memorialistului Gheorghe Simon (n. 27 martie 1950) conţine câteva momente faste ce se cuvin a fi elucidate prin recursul, permanent, la izvoarele primare, scriptice şi iconografice, precum şi la consultarea, riguroasă, a mărturiilor unor confraţi.
Biografii şi exegeţii creaţiei lui Gheorghe Simon ştiu că acest poet, prin excelenţă, s-a născut, a copilărit şi s-a format în atmosfera austeră a Mănăstirii Agapia, unde a fost şi este într-o perfectă comuniune cu Dumnezeu şi cu opera fundamentală a omenirii, Biblia.
Poezia lui Gheorghe Simon, încă de la debut, a stimulat interesul criticii şi istoriei literare care, în sintagme elocvente, au impus un scriitor ce apelează, consecvent, la consiliile, dialogurile şi sugestiile marelui creator.
Receptarea critică a operei lui Gheorghe Simon a fost întreprinsă de autorităţi, indiscutabile, precum Const. Ciopraga, Mihai Drăgan, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Constanţa Buzea, Zaharia Sângeorzan, Cristian Livescu, Lucian Strochi şi, desigur, alţii.
Interesante şi preţioase sunt iconografia, epistolele şi mărturiile pe care le deţine poetul Gheorghe Simon în besacteaua sa de amintiri şi care deschid autentice punţi de cunoaştere a unui solitar, a unui meditativ şi a unui cărturar ce s-a consacrat revelării aspectelor filosofice, morale şi teologice în cărţile sale.
Epistolele ce se transcriu, aici, sunt necunoscute, şi în ele se exprimă admiraţia şi preţuirea lui Mihai Drăgan, Mircea Zaciu şi Ioan Alexandru pentru acest intelectual, special, care după studii strălucite la Facultatea de Litere din Iaşi, a revenit în locurile sale natale, fiind, până de curând, dascăl de emoţii estetice.

*

Iaşi, 17 octombrie 1975

Iubite domnule Simon,

Din cauza mai multor lucruri şi întâmplări, n-am putut răspunde imediat la mesajele ce mi-ai trimis din armată. Ultimul ieri. Dar s-a întâmplat, bănuiesc, o mică defecţiune pe circuitul corespondenţei noastre.
Imediat ce am primit Psaltirea1, ţi-am scris o epistolă, pe 15 septembrie, prima zi a anului universitar, pe care am trimis-o la Agapia cu gândul că te mai găseşte acasă sau că, aşa cum îmi spuneai, o vei primi, la Bucureşti, într-un pachet.
Dar, după câte înţeleg, n-ai primit- o. Şi mi-ar părea rău dacă n-ar fi măcar la Agapia. Era o scrisoare deosebită pentru un suflet deosebit. Dar poate să fi ajuns totuşi acasă, la Agapia. Îmi vei spune despre asta.
Oricum, îţi mărturisesc din nou că darul ce mi-ai oferit, Psaltirea, m-a emoţionat şi de atunci mă gândesc cum să mă revanşez într-un fel onorabil, tot cu nişte cărţi. Şi n-am să pierd ocazia când ne vom vedea la Iaşi în primăvară. Îţi simt lipsa matale şi a d[omnu]lui Miron Blaga căruia îi scriu tot azi.
Pe aici ceva deosebit nu este. Într-o zi, ivindu-se ocazia, am avut la Cronica o discuţie cu Liviu Leonte şi N. Barbu despre mata şi domnii Blaga şi Lateş şi am fost încântat să aflu că vă apreciază şi vor să vă publice mai stăruitor.
Eu te citesc şi vă citesc, chiar în numărul de azi al Cronicii2, în care public şi eu ceva despre cel mai mare şi iubit profesor al meu, Al. Dima3, cu prilejul sărbătoririi sale la 70 de ani.
Nu-i mai mare bucurie a mea intelectuală să vă văd că vă afirmaţi în presă cu o seriozitate şi demnitate de care este atâta nevoie azi.
Cred că, pentru Cronica, trebuie trecut şi la articole, de pildă mici profiluri despre poeţi. Dacă acum condiţiile nu îngăduie, înţeleg că programul e încărcat şi riguros, trebuie însă cât de curând.
Despre mine, puţine lucruri. Pentru moment, sunt absorbit de învăţământ. Rescriu cursul la Clasici (fac la anul II, un an) şi scriu un curs special Eminescu (anul IV), altceva decât am tratat anul trecut la cursul general.
Am 25 de auditori, dintre care 16 au lucrări de licenţă sub îndrumarea mea, de unde concluzia că pe alt plan, atmosfera e cam ca aceea de anul trecut, dar răii nu mai au trecere.
Mi s-a dat oficial, în catedră, conducerea cercului de Istoria literaturii române. De aici se pot deduce multe.
Cu toată prietenia şi preţuirea,
Mihai Drăgan

*

Cluj, 23 martie [19]77

Dragă domnule Gheorghe Simon,

Mulţumesc pentru rândurile calde ce-mi scrii în legătură cu ultima carte, Teritorii4. Cum eu nu lucrez la revista Tribuna, ci la universitate, am primit cu întârziere rândurile dumitale, însă bine că ele nu s-au rătăcit.
Sunt întotdeauna fericit când reuşesc să mă fac înţeles de cititorii mei şi cu atât mai mult atunci când simt că am trezit în inima lor un ecou de gând, de bucurie, de meditaţie.
Iată, aşadar, că nu pot fi decât încântat că dumneata, cum spui, ai simţit toate acestea citindu-mi cartea. Ţin în mod deosebit la această carte, care, uneori, n-a fost receptată aşa cum am gândit-o şi simţit-o.
Cu atât mai mult mă bucură faptul că un tânăr ca dumneata a reacţionat favorabil la lectura acelor pagini. Acest lucru înseamnă că n-am pierdut contactul cu tânăra generaţie, cu care e important pentru un scriitor să stabilească punţi de înţelegere, comunicări şi afecţiune.
M-ar bucura să te cunosc şi personal sau, până când acest lucru va fi posibil, să-mi mai scrii despre preocupările dumitale iar eu, în măsura posibilului, o să-ţi răspund.
Cu cele mai bune sentimente,
Mircea Zaciu

P.S. Adresa mea este: Cluj, Str[ada] Bisericii Ortodoxe, nr. 12.

*

Bucureşti, 14 noi[embrie] 1978

Sf[inţii] Cosma şi Damian

Iubite frate Gheorghe Simon,

M-am bucurat şi eu de convorbirea noastră de la Agapia apărută5 la Iaşi. Nădăjduiam să vă întâlnesc la Colocviul de poezie dar se vede că n-aţi putut veni.
Zilnic sunt încă la Agapia cu sufletul şi poate încă pentru o vreme dacă nu pentru mereu.
Am început lucrul la Universitate şi zilnica trudă la lumina zorilor pe pagina albă. Păstrez în caldă amintire pe părinţii dumitale.
Te îmbrăţişez cu dragoste frăţească şi să ne vedem cu bine,
Ioan Alexandru

*

Precuvânt

Fericiţi ochii ce pot avea pururea în faţă ctitoriile lui Ştefan cel Mare, Ozana cea albastră, Cetatea Neamţului, mireasma de aur a tiparniţelor de la Monastirea Neamţ, umbra lui Alexandru cel Bun şi pridvorul către eternitate al lui Sadoveanu.
Într-o astfel de matcă a neamului nostru fie-vă dat să rodiţi şi dumneavoastră iubiţi tineri confraţi prin viaţa demnă şi curată de cărturari şi prin scrisul inimii dumneavoastră întru ridicarea şi păstrarea fiinţei sufleteşti a poporului nostru.
Dragostea, Agapia, care nu piere niciodată să vă fie legământ de taină în tot ce faceţi spre binele semenilor, iubirea întru adevăr pentru toate cele ce sunt în natură şi istorie în vederea transfigurării lor.
De veţi lucra în Duhul acestei Agapii, faptele dumneavoastră vor rămâne mereu iubiţi prieteni Gheorghe Simon, pe care te ştiu de atâţia ani ca om şi poet învăţător pe urma cea bună a înaintaşilor şi cu ceilalţi confraţi ai dumitale pe care nădăjdui să-i cunosc într-o zi: Daniel Corbu, Aurel Dumitraşcu, Nicolae Sava.
Cu dragoste şi bucurie vă doresc tot binele ziditor amintindu-vă un cuvânt al lui Eminescu, anume iubirea de Patrie înseamnă nemărginita iubire a trecutului, în cazul de faţă iubirea faţă de seninătatea jertfitoare din iubire a înaintaşilor.6
Ioan Alexandru

1 iunie 1980


Notă

Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Dosoftei – Psaltirea în versuri (1673). Ediţie critică de N.A. Ursu. Cu un cuvânt înainte de Înalt Prea Sfinţitul Iustin Moisescu. Iaşi, Editura Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, 1974, LX + 1168 pagini + portrete şi facsimile.
2. Gh. Lateş – Alexandru Ivănescu, Peisaje în Cronica, 10, nr. 42 (507), vineri, 17 octombrie, 1975, p. 2, col. 1, jos (Menţiuni critice); Miron Blaga – Ştefan Popescu, Triumf în Cronica, 10, nr. 42 (507), vineri, 17 octombrie 1975, p. 2, col. 2-3, jos (Menţiuni critice) şi Gheorghe Simon – Horia Robeanu, Autoportret în Cronica, 10, nr. 42 (507), vineri, 17 octombrie, 1975, p. 2, col. 3, jos (Menţiuni critice).
3. Mihai Drăgan – Criticul şi istoricul literar [Al. Dima – 70] în Cronica, 10, nr. 42 (507), vineri, 17 octombrie 1975, p. 7. (Reluat şi întregit în volumul Omagiu profesorului Al. Dima, Iaşi, Multigrafiat, 1975, p. 10-16.)
4. Mircea Zaciu – Teritorii. Cluj, Editura Dacia, 1976, 335 pagini.
5. Gheorghe Simon – Ioan Alexandru, „...Imnele Moldovei, această carte, pe care am încheiat-o aici, în Moldova”, în Cronica, an 13, nr. 38 (660), vineri, 22 septembrie 1978, p. 1-2 + 1 foto Ioan Alexandru (Interviu).
6. Acest text a fost publicat, iniţial, de Gheorghe Simon în revista Opinia studenţească şi, apoi, reluat într-una din cărţile sale de eseuri.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara