Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Actualitatea:
Globalizare şi culturi naţionale de Nichita Danilov


În cadrul Colocviului Internaţional al scriitorilor minorităţilor naţionale care s-a desfăşurat, sub egida Uniunii Scriitorilor şi UNESCO, în urmă cu cîteva luni la Neptun, delegaţia literaţilor de limba galeză a atras la un mod dramatic atenţia asupra pericolului pe care l-ar putea reprezenta folosirea oficială a unei singure limbi, limba engleză, nu numai pentru culturile mici, ci şi pentru ţări cu mare tradiţie.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea ţărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziţia limbii engleze în cadrul acestei organizaţii. Acest fapt nu ameninţă doar ţările sau limbile cu circulaţie mică, ci şi limbi de mare circulaţie ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, şi pe cale paşnică, şi prin violenţă, în aceste limbi, schimbînd structura vocabularului, violînd sintaxa, sensurile şi chiar modul de gîndire autohton. Noi, cei din Ţara Galilor, cunoaştem acest lucru de 800 de ani. E o chestiune care ne pune pe gînduri. Noi însă sîntem optimişti. Ţara Galilor a supravieţuit dominaţiei romane, Imperiului britanic, şi iată că în prezent noi continuăm să scriem în limba galeză şi în epoca globalizării, cînd pentru a te putea înţelege cu ceilalţi trebuie să apelezi la limba engleză". Precizez că speech-ul domnului Will Roberts a fost ţinut în limba lui Shakespeare. Deci, pentru a fi înţeles de către participanţi, scriitorul Will Roberts a apelat, paradox!, nu la limba galeză,- cum ar fi fost normal avînd în vedere mesajul, ci tot la limba engleză!...

Globalizarea reprezintă, desigur, un pericol pentru culturile naţionale. Avem toată admiraţia faţă de aceşti bravi galezi care au reuşit să-şi păstreze identitatea şi sub ocupaţia romană şi sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informaţiilor în care e mult mai greu să rezişti influenţelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Şi nu numai a lor. Acelaşi pericol al "contopirii" lingvistice ameninţă şi marile culturi. Chiar şi cultura şi limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esenţiale au loc şi în structura acestei limbi. Limba engleză pe care o vorbeşte un nativ român nu este totuna cu limba pe care o vorbeşte profesorul şi traducătorul american Adam J.Sorkin, de pildă. La rîndul ei, limba pe care o vorbeşte Sorkin nu este aceeaşi, în totalitate, cu limba vorbită de traducătoarea Brenda Walker, originară din Marea Britanie. Ceea ce am putut observa, iată, un alt paradox, e că limba vorbită de Adam J. Sorkin nu e totuna, din păcate, cu cea vorbită de un alt traducător american, Sean Cotter, mai tînăr decît el cu vreo 30 de ani... Influenţa culturilor minoritare a impus în SUA schimbări şi la nivel lingvistic. Din cauza migraţiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă, engleza americană a anului 2002 diferă destul de mult de limba care se vorbea în anii 1950-1960. Schimbările se petrec într-un ritm galopant. Chiar şi în Marea Britanie, o ţară conservatoare, limba de la sfîrşitul secolului XX diferă de limba vorbită la începutul acestui secol. Par că au trecut vreo 300 de ani nu 100. Probabil că ne-a fost dat să trăim într-un timp în care are loc unificarea limbilor. Va ajunge oare omenirea să vorbească o singură limbă în mai multe dialecte? Internetul şi televiziunea vor reuşi să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunţe la limba lor natală, la identitatea naţională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu şi-l va pierde, ci el va fi conservat în muzee, biblioteci, pe casete, CD-uri, poate pe diverse site-uri etc. Vor exista o mulţime de limbi moarte şi civilizaţii apuse, oferind de lucru specialiştilor viitorului apropiat. De altfel, o limbă nu e dată pentru totdeauna. Mai devreme sau mai tîrziu, ea dispare. Aşa s-a întîmplat cu greaca şi latina, cu slavona, cu aramaica şi hitita, aşa se va întîmpla şi cu engleza. Va veni momentul cînd şi această limbă va muri, dînd naştere altor lăstare. Epoca globalizării abia a început. Dar schimbările, după cum am spus, au loc într-un ritm rapid şi ireversibil. Ne îndepărtăm tot mai mult de culturile arhaice. Construim o nouă civilizaţie, care îşi va avea valorile ei. Vor apărea noi forme de exprimare artistică. Alte forme de artă. E greu de spus ce se va întîmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunţe la orgoliul de a dura în timp. Poate că poezia va dispărea şi ea, la rîndu-i. Nu ştiu...

Iar tînăra noastră literatură va fi dată uitării. În acest context, în contextul fenomenului globalizării, cultura popoarelor mici şi mari se află în pericol. Dar să fim optimişti, vorba lui Will Roberts...Istoria are un curs paradoxal. Lumea construită cu migală şi sacrificiu de o generaţie este întotdeauna desfiinţată de generaţiile următoare. Orice ideal devine caduc în timp. S-ar putea ca lumea viitorului să aibă alte principii şi alte legi. Poate, după căderea actualei civilizaţii şi a imperiului mass-media, dominat de limba engleză, omenirea va cunoaşte un nou Ev mediu (mediatic), cînd culturile naţionale vor înflori din nou.