Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Îi trimitem pe manelişti la Bug? de Cristian Teodorescu


Omul de cultură român sare periodic la beregata manelelor. Le tîrnuieşte de la înălţimea sa culturală şi se uită ca la nişte muşte de hoit la vedetele genului. Guţă, Adrian, fostul Copilul Minune, devenit Adi de Vito, Costel Salam şi alţi grei ai manelei sînt zburătăciţi de reprezentanţii culturii culte, de parcă ar fi purtători de gripă aviară.

Cînd am auzit de Ziua Naţională la ProTV imnul României manelizat, mai întîi mi-a sărit ţandăra. Îl mai aud o dată, începe să mă amuze; îl aud a treia oară şi mă trezesc că încep să îngîn distinsa orchestră. ,E şi ăsta un punct de vedere", le-am zis celor de lîngă mine, ziarişti, care mă priveau chiorîş. Iar eu aprobam acest punct de vedere?! Da! Mi se părea normal ca imnul naţional să fie manelizat? Da! ,Asta e o batjocură, un populism infect, transformăm imnul în Mă urăşte toţi duşmanii?"

N-aveam în cap ideea acestui microscop cînd i-am întrebat pe colegii mei de meserie şi de apărare a democraţiei: ,|ştia au, legal, dreptul să cînte imnul? Scrie în constituţie că maneliştii au interdicţie să interpreteze Deşteaptă-te române?" ,Nu, dar nu-ţi baţi joc de imnul naţional. Îi laşi pe ăştia să-l bage în derizoriu?"

Discuţia a luat apoi culoare politică. Un amator de scenarii mi-a spus că ProTv-ul lui Sîrbu a manelizat imnul, ca să i-o tragă lui Băsescu. Adică la aşa preşedinte, aşa interpretare a imnului. Ideea mi s-a părut, pe moment, ingenioasă. Te pomeneşti... Dar, după aceea, mi-am făcut socoteala că Sîrbu nu e nebun să-şi primejduiască audienţa postului, doar ca să-l scoată pe Băsescu drept preşedinte al maneliştilor. Fiindcă, pînă să producă un asemenea declic în subconştientul telespectatorului, Sîrbu însuşi, a părut, cu ProTV cu tot, arondat maneliştilor.

Din acest moment, să uităm puţin de imnul de la ProTv.

Aceste manele sînt, de fapt, folclor urban, adică, din punctul de vedere al folcloriştilor purişti, cea mai coruptă şi inautentică formă a ,înţelepciunii populare". Ce să ne mai tot ascundem după deget, folclor căzut pe mîna ţiganilor.

Dar Barbu Lăutarul ce era? Iar clasicul cîntec ,Bordeiaş, bordei" e o jelanie ţigănească veche care azi ne produce oftaturi transportate după muzica veche a românilor.

Haiducii din Clejani, taraful cu care defilăm azi, fiindcă aştia ar fi, chipurile, reprezentanţi autentici ai folclorului nostru muzical, a primit această ştampilă de confirmare din străinătate, nu din partea Uniunii Compozitorilor de la noi. Dacă nu mă înşel, la noi, prima care şi-a dat seama de forţa artistică a Haiducilor a fost Speranţa Rădulescu, folclorista pe care n-a deranjat-o că de-alde Cacurică şi Albeşteanu erau ţigani sadea.

Maneliştii pe care îi tot denunţăm ca pe nişte invadatori sînt unii, buni, alţii, proşti. Dar chiar dacă unora dintre noi nu ne convine, ei sînt reprezentanţii folclorului urban autohton.

Manelele sînt o subcultură. Si dacă sînt o subcultura care are audienţă, pot eu să mă pun de-a curmezişul ei? Oarecum la voia întîmplării ascult şi eu manele. Asta mi se întîmplă atunci cînd e o nunta mai săracă prin vecini. N-au oamenii bani de restaurant şi petrec acasă. Cînd mă duc la piaţă, iarăşi mai ascult manele, iar cînd schimb programul la televizor şi la radio, mai aud cîte o manea.

Înainte însă de a scrie acest microscop m-am pus pe ascultat manele. Unele sunt remarcabile în felul lor. Au texte naive şi o muzică patetică, dar ciuleşti urechea la ele. Întregul lor are un mesaj care, cît o fi el de subcultural, te ajunge, ca şi muzica lăutărească de Bucureşti, în care sclipeau cu ani în urmă Fărîmiţă Lambru şi Romica Puceanu. Un precursor al manelelor, Dona Dumitru Siminică, voce de scopit şi lălăială lîncedă, avea un succes nebun la intelectuali ciupiţi, pînă în '89, nu pe discurile de la Electrecord, ci pe casete clandestine în care cînta Bidineaua şi alte cîteva vechi compoziţii, măscăricioase, cît se poate de ţigăneşti. Astea însă făceau parte din patrimoniu. Să mă ierte oamenii de cultură culţi care mitraliază manelele, dar înainte de a le refuza, ar trebui să le şi asculte.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara