Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Interviu de două ori scandalos de Cristian Teodorescu


Nu cred în sinceritatea declaraţiilor lui Corneliu Vadim Tudor dintr-un recent interviu apărut în cotidianul israelian Ha’aretz. Deocamdată însă nu despre asta e vorba, ci despre ceea ce debitează public un candidat la preşedinţia României despre alegerile din ţara noastră. Dar şi despre promisiunile lui, în contul unei eventuale victorii. „Daţi-mi mie puterea în viitoarele alegeri, împiedicaţi falsificarea rezultatelor alegerilor şi va fi bine şi pentru israelieni. Cînd eu hotărăsc ceva, sunt credincios ca un cîine.”

Asemenea cereri sunt de un cinism fără margini, insultătoare şi pentru români şi pentru evrei.

Nici nu ştiu dacă mai e cazul să reamintesc cum se bătea CVT cu pumnii în piept, pînă nu demult, în calitatea pe care şi-o atribuise el singur, de tribun al românilor. Şi cum se lăuda şi se laudă cu succesul lui la electorat. Cerşetoria politică la care se pretează el trădează dispreţ total faţă de alegătorul din România. Dar şi o atitudine extremistă faţă de resursele democraţiei autohtone. Cum poate fi altfel categorisită cererea lui CVT adresată israelienilor de a-i da puterea în România? Cum altfel poate fi interpretată afirmaţia lui, din acelaşi interviu, că „este evident că nimeni nu poate să facă ceva într-o ţară ca România fără sfatul american sau israelian”.

Alegătorul din ţară nu contează, dă de înţeles tribunul, care subînţelege că puterea din România poate fi cucerită întinzînd mîna în străinătate.

Pe de altă parte, prin această cerere, CVT nu numai că-i insultă pe evrei desconsiderîndu-le de fapt opţiunile pentru democraţie, dar sub un aer aparent pro-semit, el ventilează ideea antisemită că evreii fac şi desfac în politica mondială. Iar propunerea de troc, dacă-mi daţi mie puterea va fi bine şi pentru israelieni, subîntinde şi o ameninţare deloc neglijabilă dacă luăm în calcul faptul că pînă acum cîteva luni CVT era cunoscut şi recunoscut ca antisemit.

De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic aşa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu ştiţi ce forţă deţineţi în lume sau nu vreţi să recunoaşteţi această forţă pentru ca să nu înteţiţi antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui CVT, evreii ori sunt proşti ori fac pe proştii asupra puterii pe care o au în lume. Putere pe care, nota bene, le-o atribuie antisemiţii cei mai înverşunaţi, ca justificare pentru acţiunile lor antievreieşti.

Dacă asta înseamnă o atitudine fundamental filosemită, înseamnă că antisemiţii, în logica lui CVTudor sunt cei care au dreptate acuzîndu-i pe evrei de tendinţe de hegemonie mondială. Cu deosebirea că el CVT, nu-i mai acuză, ci îi laudă. Greu de imaginat o murdărie mai mare, venită din partea cuiva care încearcă să cîştige simpatia evreilor.

În acelaşi interviu, CVTudor mai declară ca prezidenţiabil un lucru descalificant pentru un eventual preşedinte al României: „Voi numi un prim-ministru pe gustul Occidentului. De va fi nevoie, dacă mi se va face vreo aluzie, voi desemna ca prim-ministru pe cine va dori Occidentul.”

O asemenea promisiune e mai mult decît scandaloasă. Autorul ei vrea să spună că premierii României trebuie numiţi pe gustul Occidentului? Sau că el va fi primul care va face acest lucru? Oricum ar sta lucrurile, din perspectiva lui CVT, suveranitatea României urmează să devină o afacere a lui, pe care o va rezolva în funcţie de indicaţiile pe care le va primi din Occident.

E asta însă o atitudine prooccidentală? În nici un caz. În subtext, CVT pare a spune că pentru a deveni preşedintele României, asta trebuie să facă un candidat care doreşte să ajungă la Cotroceni.

În mod normal, declaraţiile lui CVTudor din interviul citat ar trebui să sune a sinucidere politică. Mă tem că nu e cazul şi că după acest interviu descalificant, CVT îşi va vedea în continuare de treabă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara