Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
Ipostaze ale spiritualitătii de Dan Croitoru





"O singură carte nu poate ănlocui o ăntreagă colectie de lucrări redactate ăn limbi de circulatie internatională, esentiale pentru o cunoastere cât de cât adecvată a României ăn străinătate, dar care, din nefericire, nu există", scrie Cipriana Petre ăntr-o notă a editorului ce deschide antologia apărută la Editura Fundatiei Culturale Române sub titlul Ten Steps Closer to Romania (Cu zece pasi mai aproape de România). Pentru a conchide imediat:"Această carte este doar o picătură dintr-un ocean".
ăntr-adevăr, dar o picătură din care se poate reconstitui ăntregul - dimensiunea spiritualitătii românesti. O asemenea contragere exclude, de la bun ănceput, pretentia exhaustivitătii, presupunând operarea unei selectii. Era, de altfel, cum bine observă Antoaneta Tănăsescu, căreia i se datorează conceptia antologiei de fată, singura modalitate prin care mai putin de 300 de pagini pot acoperi mai bine de 2000 de ani de viată ai unei comunităti.
Un prim pas trasează coordonatele ăn timp si spatiu ale spiritualitătii românesti. Mihai-Răzvan Ungurean stabileste premisele unei revizuiri a miturilor istorice ale românilor, Andrei Cioroianu ne oferă un raccourci de 10x10 al istoriei României, ăn vreme ce Bucurestiul Danei Harhoiu, aflat la răscrucea civilizatiilor, ăsi asteaptă ăncă arhitectii.
Un al doilea pas presupune familiarizarea cu miturile fondatoare ale poporului român. Al "Mioritei" si "Mesterului Manole", cărora G. Călinescu le alătură pe cele ale lui "Traian si Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici si un eseu al Gabrielei Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, si atmosfera patriarhală din Spatiul mioritic blagian, si "nuntile mioritice" ale lui Mircea Eliade, totul culminând cu cele două superbe versiuni englezesti pe care William D. Snodgrass le dă Mioritei si Legendei Mesterului Manole.
Dacă mai face un pas, cititorul străin descoperă că românii sunt, de ceva timp, o natiune crestină, si nu un neam de vampiri, cum era ăndemnat s-o creadă. Paginilor care rezumă istoria celor două milenii de crestinătate la gurile Dunării, semnate de părintele Vasile Raducă, le sunt inspirat juxtapuse cuvintele sanctitătii sale Ioan Paul al II-lea, legând Bucurestiul de Cetatea eternă.
Un Portret ăn proverbe, schitat de Horia-Roman Patapievici si Cliseele determinante pentru felul ăn care e văzută astăzi România, identificate de Sanda Golopentia, constituie un al patrulea pas, cel dedicat setului de valori mentale ale poporului român.
Constantin Bălăceanu-Stolnici pune fată ăn fată două personalităti de talie europeană: Dimitrie Cantemir si Nicolae Titulescu. Două "Siluete feminine" se detasează foarte clar pe fondul primelor decenii ale secolului XX: Ana de Noailles, corespondând cu Marcel Proust si Martha Bibescu, căreia Paul Claudel ăi scria ăn 3 iulie 1948 că sfârsitul sComunismului, n.m. D.C.t "e aproape" si că "Gorila de la Moscova se clatină pe marginea prăpastiei"! Vor trebui să mai treacă cincizeci de ani...
Sorin Alexandrescu prezintă panorama artistică a unui veac care a stat si sub semnul lui Constantin Brâncusi, George Enescu si Eugen Ionesco. Printre "Vocile literaturii", Mircea Martin scrie despre o literatură română care ăncearcă să-si facă uitate complexele, ăn timp ce Ion Manolescu, si el una din "vocile" generatiei ^90, compune, vorba lui Lyotard, o delicioasă pagină de istorie literară pe ăntelesul copiilor (sau al americanilor, tot una-i), unde umorul lui Creangă seamănă cu cel al creatorilor lui "Beavis and Butt-head", iar Ioan Slavici scrie romanturi cu "subiect similar" povestioarelor cu cowboys din Vestul ăndepărtat.
Pasul al nouălea depăseste "Un prag istoric: anul 1989" prin textele lui Caius Dobrescu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Steinhardt, Ion Caramitru, Adrian Marino, Andrei Plesu, Ana Blandiana, Corneliu Baba, si Corneliu Coposu. ăn fine, ultimul pas din cei zece pune la ăndemâna cititorului străin un nou si necesar corpus de date, un succint tur de orizont al istoriei si culturii românesti.
Cel putin ăncă un lucru mai trebuie spus. Acela că, prin această antologie, cei care au dus-o la bun sfârsit - Antoaneta Tănăsescu, Cipriana Petre, traducătorii Adrian Bratfanof, Mihai Codreanu, Eduard Dedu, Ioana Ieronim, Mihnea Mircan, Cosana Nicolae si cei care au revizuit versiunea engleză (Stefan Lupp, Brenda Walker, Kimberly Holcomb si Gary Holcomb) au lansat o frumoasă provocare cititorului. Aflat acum cu sigurantă mai aproape de România, acesta sperăm că va dori - si aici mă ăntorc la cuvintele Antoanetei Tănăsescu - s-o cunoască "asa cum, fără ăndoială, este: frumoasă, contradictorie si imprevizibilă".

Ten steps Closer to Romania, Conceived by Antoaneta Tanasescu, the Romanian Cultural Foundation Publishing House, 276 p., f. pret.