Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Kitsch-ul şi noi de Alexandru Bucur

De ce se întâmplă, toate câte se întâmplă? Pe scurt:
în primul rând fiindcă trăim în "fascinanta şi eterna" Românie. Fiindcă "revolta din "89" ne-a surprins cu construcţia socialismului luminos încă neterminată. Fiindcă "Lumea lui Caragiale" a redevenit actuală: dezordinea de bazar a unei puteri generată de alăturări întâmplătoare conduce la un "talmeş-balmeş" care ge­nerează şi existenţa, cât şi formele de exprimare (M. Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, 1988). Totul se petrece la vedere, pe faţă, într-o convieţuire anor­mală dintre candoare şi ticăloşie (Paul Zarifopol) în absen­ţa unei conştiinţe etice a binelui şi a răului! Este o lu­me "pişicheră" care generează haos pentru a supravieţui? (din nou M. Iorgulescu)
în topul cameleonilor conduc din nou câte un Dan­da­nache, Ipingescu, Caţavencu, Farfuridi sau Gudurău, cât mai ales Pristanda cu logica poliţienească eternă: curat neconstituţional, dar umflaţi-l "! Românul minţit, sărăcit şi furat până şi de umorul care l-a ajutat să traver­seze spiritual atâtea veacuri potrivnice. Dacă românul înţe­lege mai dificil ce este democraţia a început să depis­teze mai clar (mare miracol şi pericol!) ce este demagogia.
"Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră şi-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decem­brie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă şi sleită de voinţă până la a deveni o pseudo-periniţă ridicolă şi complicitară?
Alternanţa la putere a fost! Circ a fost! Daciada şi "Cântarea României" au continuat aproape fără între­ruperi (doar cu câteva "adaptări şi malformaţii") spre deliciul tuturor economiştilor bine antrenaţi în socia­lism, de la contabili până la inclusiv achizitori şi magazio­neri - gestionari, care s-au trezit ca "peştele pe apă". După Platon, însă peştele este în apă dar el nu ştie acest lucru. Sau, cel puţin, nu a avut încă ocazia să o spună.
Festivaluri au fost. De la "Enescu" la... cel al "ustu­roiului". Ba chiar şi baluri de binefacere, de la cel "vienez" la cele mioritice.
Ca să recunoaştem (după atâţia ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înţelegem separaţia puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclu­siv până la Constituţie! în politică nu este recoman­dată ignorarea "buturugilor mici". Instrumentarul socio­dema­gogie ruginit a rămas intact: diversiunea, dela­ţiunea, mistificarea şi înscenarea, cu aceleaşi inepte rezul­tate dintotdeauna, Zvonistica însă pretinde un masterat separat!
După atâţia ani încă "vorbim" despre "legea lustraţiei" (punctul 8 din Proclamaţia Timişoara) când ar fi putut funcţiona simpla lege a bunului-simţ, iar diferenţa între republica parlamentară sau/ şi prezidenţială nu este înţeleasă începând din dealul Cotroceni şi până la Siliştea Gumeşti!
Diversiuni au fost şi "reformele" în toate domeniile, mereu reluate fragmentar de la Justiţie şi până la... Sănătate! Ce vină are ministrul-contabil, când Maiorescu a "rezolvat" problema (la Junimea) printr-o butadă rămasă celebră: nu poţi să-i pretinzi unui cireş să facă piersici! Sănătatea considerată ca business pune inerent pe planul doi bolnavul şi boala! O diversiune şi mai parşivă este obositoarea repetiţie a expresiei "poliţie politică" în loc să recunoaştem în realitate - o ipocrită - inversare de termeni. Numai politica, în funcţie de necesităţi şi legi istorice, înţeleasă îngust, doar ca o morală a puterii, poate fi mai mult sau mai puţin poliţienească după înţelepciunea şi limitele filosofice ale conducătorilor temporari. Morala nu este sinonimă cu ETICA.
în realitate, sistemul informativ era simplu, chiar infantil şi - aparent - lipsit de nocivitate: un ofiţer de Securitate (de regulă, de grad "superior" pentru spitale) venea, periodic, la secretarul de partid (nu la director) şi întreba: dacă sunt alcoolici, homosexuali, cât şi manifestări verbale anti-putere! Securiştii se mai intersectau cu "sistemul sanitar" în caz de boală, accidente sau când aveau nevoie, eventual, de unele medicamente. Precaritatea informaţiilor genera şi ineficienţa ulterioară până la nulitate. Informatorii (şi atunci şi acum şi pururea...) erau "peste tot": sărăcia, oligofrenia, greşelile şantajabile (prostituţia etc.) au putut fi uşor atrase spre corupţia morală, pe care subiecţii o acceptau şi au transmis-o adeseori şi urmaşilor lor, drept comportament sociopat subliminal! Se reia, sporadic, chiar şi tema lipsei elitelor, ca şi lipsa unor idealuri pe măsura colosalei puteri tehnoplutocratice dispusă dizarmonic pe planeta albastră!
Păi, dacă o singură generaţie poate distruge (programatic) mai multe generaţii de elite (pe un interval foarte scurt în timp), sunt necesare tot câteva generaţii pentru a se redistila o elită reală!
Cât despre idealuri, să-l lăsăm puţin pe Pascal:
"Omul modern este, tehnologic, similar unui copil-zeu posesor al unor forţe extraordinare, pe care însă le utilizează cel mai deseori în scopuri derizorii. Miliardele de oameni ai planetei au rămas în continuare robii propriilor lor vicii cât şi sclavi viciilor altora".
După dezastrele consumate atât de incoerent (aparent!) în secolul XX, mileniul actual a debutat cu nişte "uverturi" macrosistemice sinistre dacă oamenii politici nu vor găsi repede înţelepciunea de a opri metamorfoza spontană a sonatelor în manele.
Cât timp ne va trebui să pricepem că ceea ce lipseşte în prezent umanităţii nu sunt idealurile, ci grandoarea, generozitatea şi sinceritatea acestor idealuri: că este preferabilă o idee grandioasă (dar nu chiar utopică!) unui grup social încadrat într-o certitudine comodă şi egoistă?
Kant îi condamna şi pe sceptici şi pe dogmatici, dar şi - mai ales - pe nepăsători! Dacă oracolul din Dămăroaia s-a înşelat puţin, speranţa rămâne poate la "mama Omida"?

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara