Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Literatura română în Grecia de Elena Lazăr

Cotidianul atenian "Elef­the­rotypia" publică de câţiva ani un in­te­resant supliment literar intitulat "Bi­blioteca" ("Vi­vlio­­thiki"). Numărul 442 din 23 februarie a.c. este consacrat literaturilor celor mai proaspete mem­bre ale Uniunii Europene, Bulgaria şi România. Edi­to­rialul semnat de Katerina Shina şi intitulat Victor Iva­novici: un grec reprezintă încă o recunoaştere, din partea greacă, a contribuţiei cunoscutului neoelenist, hispanist şi teoretician al traducerii eleno-român la promovarea literaturii greceşti în România şi a celei româneşti în Grecia. Discuţia purtată de jurnalistă cu Victor Ivanovici reface traseul bogatei cariere a acestuia de traducător din greacă în română, de cercetător comparatist (preocupat statornic de descoperirea afinităţilor între cele două literaturi ) şi, în paralel, de traducător din literatura română (cea mai recentă contribuţie a sa este un roman de Norman Manea).
Articolul dedicat literaturii române, intitulat România: sete de comunicare şi subintitulat Romancierii contemporani lasă în urmă trecutul sau istoria ţării lor (ilustrat de portretele a patru nume semnificative: Mircea Eliade, Marin Preda, Mircea Cărtărescu şi Marin Sorescu) şi semnat de tânăra prozatoare Elena Houzouri cuprinde o privire rapidă asupra evoluţiei literaturii române de la începuturi până astăzi, cu accent pe boom-ul editorial al ultimilor ani. "În Grecia, ceea ce cunoştem despre literatura română se concentreză îndeosebi pe două nume: Mircea Eliade şi Panait Istrati. Scriitori importanţi amândoi - al doilea este grec din diaspora primei jumătăţi a secolului 20 - dar nu sunt singurii. Literatura română are o lungă istorie, ce începe din secolul 16 şi ajunge până în zilele de după Ceauşescu, cunoscând o nouă înflorire, în pofida dificultăţilor noii etape". În bibliografia scriitorilor români traduşi în greacă în ultimii ani ce însoţeşte articolul Elenei Houzouri figurează 6 cărţi de Mircea Eliade, 4 volume ale lui Panait Istrati - care, alături de Mircea Eliade şi Eugen Ionescu, ar împărţi probabil primele locuri într-un eventual top (aflat în stadiu un deziderat) al traducerilor greceşti din română, câte un titlu din opera lui Vasile Andru, Norman Manea şi Virgil Gheorghiu. După cum se poate observa, cu excepţia lui Vasile Andru, e vorba numai de autori români din diaspora, fapt ce relevă nu atât opţiunea predominantă a editorilor greci, cât mai ales numărul mic al traducătorilor specializaţi din literatura română.
În acelaşi număr al "Bibliotecii" Eleftherotypiei figurează o prezentare a ediţiei greceşti a Antologiei de poezie balcanică Aimos, apărută recent la Atena sub egida "Prietenilor revistei Anti" (editor: Hristos Papoutsakis). Autorul articolului, Kostas Papagheorghiou, evidenţiază importanţa acestui amplu şi ambiţios proiect (antologia apare aproape concomitent în toate cele şapte limbi ale ţărilor balcanice reprezentate: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Grecia, România, Serbia şi Muntenegru, F.R.I. a Macedoniei), menit să releve înrudirile dintre literaturile acestui spaţiu şi să facă cunoscute cititorilor din cele şapte ţări numele celor mai importanţi poeţi din fiecare ţară. La materializarea acestui "act de profundă solidaritate" au colaborat, pentru ediţia greacă, specialişti de prestigiu (profesorii Nasos Vayenas şi Panayotis Moullas şi criticul şi istoricul literar Alexandros Arghyriou). Traducerea din română în greacă poartă semnătura lui Victor Ivanovici.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara