Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Istorie Literară:
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta de Ion Simuţ


Numindu-l "obraznic şi laş" (cuvintele cele mai ofensatoare, invocate ca pricină imediată şi urgentă a duelului), "recidivist" în acuze balcanice nefondate şi scriitor "steril", Lucian Blaga a şifonat crunt onoarea şi orgoliul lui Dan Botta, cunoscut în epocă pentru grandomania lui (Eugen Ionescu îl ridiculiza şi îl antipatiza pentru ea). Poetul Eulaliilor este adus în pragul disperării. Din acuzator s-a transformat în acuzat. Simte că acum el e cel provocat. Notiţele insinuante i-au făcut mai mult rău decât bine. Era nevoie de o demonstraţie serioasă. Răspunde învinuirilor, pe care le numeşte "injurii " într-un lung articol, O eroare: Spaţiul mioritic al domnului Blaga, publicat în trei episoade în "Timpul" din 18, 19 şi 21 mai 1941 şi cules imediat în volumul Cazul Blaga (poate fi regăsit şi în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chişinău, 2004, p. 107-118). Pare că e alarmat de zvonul că Blaga pregăteşte o acţiune judiciară împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Ameninţarea lui Dan Botta vine ca o replică de supralicitare a ofensei: "acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Nu putea dezvălui în public ce însemna "altă cale", întrucât duelul ieşea din cadrele legii, dar despre duel era vorba.

Să vedem însă care sunt argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar nu foloseşte niciodată termenul de "plagiat". Spaţiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialităţi. Dan Botta îi reproşează lui Blaga precaritatea particularizărilor spaţiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea satului ca alternanţă de case şi spaţii verzi (ca oriunde), aşezările păstoreşti etc. - ceea ce ar conduce la "concluzia prodigioasă că România se compune din dealuri şi văi". Cele mai scumpe îi sunt lui Dan Botta ideile sale despre thracism, pe care le-ar fi descoperit "nu prin intermediul străinilor", ci cu sprijinul unor mari filologi români ca Philippide şi Densusianu: "Am revendicat pentru Românism patrimoniul integral al Thraciei. (...) Am descoperit o serie de analogii. Thracismul acesta ne revine integral prin tradiţia Romei". Blaga este acuzat de îndatorare faţă de străini în formularea teoriei sale, ca "agent al freudismului în România". E apoi acuzat, în virtutea aceleiaşi tirade patriotice, de imposibilitatea de a "deduce primatul poporului român printre vecini", de perspectiva inacceptabilă despre ieşirea din istorie într-o "viaţă vegetativă, etnografică, pasiv-organică", de analogiile exotice şi nepotrivite cu cultura africană şi - culmea! - de "un dispreţ doctoral pentru ţărani" pentru că a calificat umorul său involuntar "haz ţărănesc". Prin urmare, e de mirare că "autorul acestei vulgarităţi pline de haz" e membru al Academiei Române! Dan Botta se căinează deprimat: "Cutremurat în adâncul fibrei mele, mă întreb cum s-a întâmplat că o atare impostură, o ajustare de citate deprimante, un delir de locuri comune au fost lăsate să oficieze atât de aproape de altarele Patriei". Fostul simpatizant legionar vrea să-l pună pe Blaga la stâlpul infamiei pentru caracterul antipatriotic al filosofiei sale. Dar asta nu e totul.

Dacă în ceea ce are personal Blaga e ridicol, în ceea ce are mai interesant ar fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaş crede că numai ideile sale au făcut din Spaţiul mioritic un mit, şi anume: "sentimentul participării la viaţa frenetică a spaţiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", aşa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat iniţial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Mioriţa "solidaritatea sufletului românesc cu spaţiul". Solidaritatea culturii cu spaţiul e un principiu, o aplicaţie a filosofiei spengleriene, pe care Blaga o recunoaşte ca atare, se revendică în mod deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenţie a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarităţi cu spaţiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spaţiul mioritic") înseamnă o contribuţie originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularităţi sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor. Cel puţin într-un punct, Dan Botta are dreptate: teoria spaţiului mioritic e o teorie ondulatorie şi ea ar fi avut de profitat dacă ar fi fost pusă în relaţie cu idei ale lui Cantemir, Conta şi Pârvan, în genealogia unui mod de a gândi. Dan Botta insistă mai departe pe "viziunea mistică a frumuseţii româneşti", pe nunta sacramentală din Mioriţa, pe "identitatea orphică - deci originar-thracică, dintre Unduire şi Moarte, dintre Dionysos şi Hades" ca idei ale sale, acuzându-l pe Blaga că era incapabil "să intuiască funcţia cosmică a destinului uman", deşi, dimpotrivă, o dovedise cu asupra de măsură nu numai în filosofia sa, dar şi în poezia şi teatrul său. E adevărat că acestea ieşeau din discuţie, când pe Dan Botta îl persecuta numai ceea ce el numea "caricatura deal-vale" ca simbol spaţial. Dan Botta repetă, în concluzii, convingerile sale: prima - mioriticul şi sentimentul destinului sunt "reflexe" ale studiilor sale şi a doua - "opera domnului Blaga e un instrument de corupţie publică, un pericol social". Ultima e de-a dreptul stupefiantă.

Volumul Cazul Blaga atestă, în anexele sale, că în mai 1941, deci simultan cu articolul rezumat anterior, Dan Botta declanşează preparativele provocării la duel a lui Blaga, ca ultima formă de a-şi apăra onoarea. Printr-o scrisoare, în care reaminteşte "injuriile" lui Blaga şi desfăşurarea ostilităţilor, îi roagă pe N. I. Herescu şi dr. Ion Cantacuzino să-i fie martori: "ţin la o reparaţie integrală a tuturor acestor injurii şi vă rog, prieteneşte, să-mi fiţi martori în acest incident atât de trist" (p. 59). Cei doi acceptă şi-i răspund printr-o scrisoare (şi ea publicată numai în anexele la Cazul Blaga, p. 60) despre felul în care şi-au îndeplinit misiunea. Rezum: în 19 mai 1941 i-au cerut lui Blaga să-şi desemneze martorii; acesta refuză provocarea, conform art. 75 din "Codul de Onoare" întocmit de maior Drăghici Iosef, "deoarece - s-ar fi justificat poetul "paradisului în destrămare" - au trecut mai mult de 48 de ore de la apariţia articolelor mele până la trimiterea scrisoarei dvs." Martorii lui Dan Botta invocă şi "Les lois du duel" de Bruneau de Laborie, unde se precizează că "cererea de reparaţie trebuie făcută Ťquarante huit heures apres l´instant ou le demandeur a subi ou a connu l'offenseť". O explicaţie suplimentară mai era necesară: "pentru articole de presă este firesc ca termenul să nu curgă decât din momentul când d-ta ai cunoscut ofensa". Zadarnic însă! Constatând, în 15 iunie 1941, că "d. Blaga refuză să-ţi dea satisfacţie pe căile Codului de Onoare", martorii îşi depun mandatul, recomandându-i lui Dan Botta să caute "a obţine satisfacţie pe căile ce vei crede de cuviinţă". În scrisoarea din 16 iunie 1941, protagonistul ofensat le mulţumeşte prietenilor pentru "sarcina ingrată" şi formulează tăios o concluzie amară: "Cineva care-mi aruncă cele mai grave injurii şi se sustrage apoi, fără motiv, de la orice responsabilitate, se aşază singur foarte jos pe scara însuşirilor morale". Dar nici acest episod al duelului eşuat nu trage cortina, pentru că nu e ultimul act al piesei cu o naraţiune palpitantă în care se înfruntă nu numai idei, ci şi orgolii şi se prefigurează arme.

Având în vedere evoluţia ostilităţilor, nu ar fi deloc exagerat să spun, parafrazând o nefericită vorbă celebră, că lui Dan Botta, când aude de Lucian Blaga, îi vine să scoată pistolul.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara