Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
"Lumina de la Vălenii de Munte" de Ion Ivănescu

Am deschis aceste cursuri de vară
cu scopul dublu: de a trezi sufletul românesc
de pretutindeni şi de a schimba, prin acest
suflet, chiar formele de stat în care trăia poporul nostru.
N. Iorga

deea de a lua fiinţă o instituţie culturală care prin programul ei să-i unească pe toţi românii într-un cuget şi simţiri a fost mai veche şi vehiculată cu ocazia comemorării de la Putna, în 1904, a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.
La 11 iunie 1908, în paginile ziarului "Neamul românesc" se anunţa că mai mulţi profesori şi învăţători au hotărât să ţină cursuri de vacanţă la Vălenii de Munte, pe timp de o lună, iar ziarul prahovean "Biruinţa" scria că această iniţiativă s-a născut din "dorinţa de a răspândi cât mai multă lumină şi învăţătură bună. Şi ce satisfăcut va fi în sufletul său marele profesor când se va vedea înconjurat de tineri dornici să se lumineze din lumina gândirii şi ştiinţei lui".

Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, care mai târziu vor purta numele celui care le-a iniţiat, au fost deschise în seara zilei de 2 iulie, într-o miercuri, şi au ţinut până la 2 august 1908. La deschidere au participat 50 de "cursişti" (termen dat de N. Iorga), dar pe parcurs au fost audiate de peste 150 de participanţi veniţi pe cont propriu din Vechiul Regat, dar şi din Transilvania şi Bucovina, intelectuali, studenţi, mulţi învăţători, elevi din cursul superior, meseriaşi, negustori, dar şi ţărani din împrejurimile Teleajenului. Printre cei sosiţi din Transilvania şi Bucovina se aflau cărturari de elită, majoritatea istorici ca: Alexandru Lapedatu, Simion Mândrescu, Ion Lupaş, Onisifor Ghibu, Ion Ursu, George Tofan, dar şi "învăţători din Prahova, Olt şi Dobrogea". Este prezent şi fostul student al Profesorului, Vasile Pârvan, care venind de la Iaşi "a fermecat publicul cu frumuseţea poetică a conferinţelor sale".

Inaugurarea primei ediţii a cursurilor a fost onorată de N. Iorga care a ţinut prelegerile "Istoria Românilor" şi "Istoria literaturii româneşti".
în această primă ediţie au mai conferenţiat universitari, unii cu titluri academice ca: Ştefan Bogdan - "Economia naţională românească", Vasile Bogrea - "Istoria literaturii româneşti", N. Dobrescu - "Istoria bisericii româneşti", Alexandru Lapedatu - "Din istoria românilor", Gh. Munteanu Murgoci - "Geografia românească".

în cursul anilor, tribuna Universităţii de Vară "N. Iorga" din Vălenii de Munte a fost onorată de o serie de personalităţi marcante din ţară, dar şi din străinătate, cursurile având rezonanţă şi europeană.

Amintim câteva ilustre personalităţi care, prin conferinţele lor, au dat lumină şi prestigiu instituţiei de cultură create de N. Iorga în 1908. în literatură, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, de la tribuna Universităţii au conferenţiat: Barbu Ştefănescu Delavrancea, Sextil Puşcariu, Bogdan Duică, M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Radu Gyr, Elena Văcărescu ş.a. Din domeniul ştiinţei s-au remarcat prin contribuţii aduse de la catedra Universităţii, Dimitrie Pompei, Ion Cantacuzino, C. Anghelescu, Petre Andrei, P. Antonescu, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, Ion Simionescu, Romulus Vuia etc.

Mulţi oameni politici s-au bucurat de a fi invitaţi de N. Iorga la Universitatea de la Vălenii de Munte, ca: Armand Călinescu, C. Argetoianu, A. C. Cuza, Tache Ionescu, Alex. Vaida Voievod, M. Manolescu, V. Madgearu, gazetarul Pamfil Şeicaru, scriitorul Cezar Petrescu şi mulţi alţii. Dintre oamenii de teatru au fost aduşi de N. Iorga la Văleni actorii: Ion Manolescu, Ion Livescu şi regizorul N. Massim. Şi tot la invitaţia Savantului, au venit la Vălenii de Munte regina Maria în 1922, regele Ferdinand în 1924, principesa Elena în 1928, iar regele Carol al II-lea a asistat la cursuri în 1930, 1934 şi 1936.

Se ştie că majoritatea prelegerilor aveau caracter istoric, abordând atât istoria naţională, cât şi cea universală. Istorici ca Al. Xenopol, Vasile Pârvan, Silviu Dragomir, Andrei Oţetea, N. Bălcescu, D. Berciu, N. Cartojan, C. C. Giurescu, Al. Lapădatu, Ion Lupaş, C. Moise, P. P. Panaitescu, Vasile Netea, Aurelian Sacerdoţeanu, Barbu Theodorescu, biograful lui N. Iorga, au dat strălucire şi prestanţă Universităţii de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte.

în toate ediţiile cursurilor, N. Iorga a intuit necesitatea aducerii la Văleni şi a unor personalităţi străine, bine cotate pe plan european, care au ridicat valoarea actului de cultură şi educaţie a Universităţii fondate de cel mai mare istoric român. Aşa se explică interesul participării străine la cursuri: Jarnic Herţwig şi Muller Iaroslav din Praga; Emmanuel Martonne - Paris; dr. Moses Gaster - Londra, lingviştii Craiger şi dr. Wright - Londra, dr. Champan de la Universitatea din Manchester, membru al ilustrei Royal Society, dr. Victor Roth, Fr. Muller şi Heinz Brandseh din Germania, dr. Richard Csaki şi profesorii Bathory Laios, Arpad Bitay din Ungaria, Louis Courtois - Elveţia, prof. S. Glixelli - Polonia, prof. I. Petrovici din Belgrad etc.
Cu unele intermitenţe, Universitatea de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte a fost activă până în 1946 când s-a impus desfiinţarea ei. în iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă.

Cursurile vor fi reluate cu mult fast după 1990 şi continuate şi astăzi ca un act de cultură şi civilizaţie.

în august anul acesta avem bucuria şi mândria să comemorăm, în sărbătoare, 100 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Vară "N. Iorga", aducându-ne mereu aminte de marele cărturar şi istoric.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara