Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Inedit:
N. Steinhardt - Un buchet: Nelu, Nicu şi Colette (Note de călătorie - 4. VI - 14. VI. 1974) de Dumitru HîNCU

N. Steinhardt a fost, în multe privinţe, o personalitate realmente fascinantă. Cu cât îl citeşti mai atent, cu atât te convingi mai mult de acest adevăr, dar îţi este, parcă, şi mai greu să afirmi ce a prevalat în scrisul lui: uşurinţa cu care putea cita, în acelaşi timp, din Proust, Gide, Malraux şi Scrierile Sfinte, deschiderea cu care răspundea la cele mai neaşteptate întrebări, sinceritatea cu care concilia credinţa cu aspectele existenţei cotidiene.
Chestionat, bunăoară, de Zaharia Sângeorzan - în volumul Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări dificile:
"- Rohia este paradisul dumneavoastră?"
"- Nu, este locul unde îmi dau silinţa să-mi construiesc un paradis".
Sau relatând - în capitolul "Note necronologice de drum" din Escale în timp şi spaţiu sau Dincoace şi dincolo de texte - impresii despre un sejur în Elveţia, a notat:
"Când mă urc în tramvai la Zürich, mă închin. Cui? Nu tramvaiului, desigur, dar Puterii care le-a dat unor oameni (ingineri, tehnicieni, muncitori) capacitatea de a făuri asemenea mijloace de transport în comun şi altora (călătorii) înţelepciunea de a purta atâta grijă întreţinerii în cât mai bună şi mai curată stare a vagoanelor acestora, care de fapt sunt nişte lebede. Nişte lebede, ca aceea din Lohengrin, pentru că nu s-ar zice că înaintează pe şine, ci că plutesc pe firul unei ape curgătoare, limpezi şi reci ori pe o pernă de aer ori purtate de un eter mai subtil decât al vechilor alchimişti".
Am ales aceste două mici citate ce, mi se pare, îmbină fericit notaţia cotidiană cu confesiunea nu din vana prezumţie de a contribui astfel la creionarea unei personalităţi extrem de complexe, ci doar spre a ajuta cititorul să aprecieze corect textul ce urmează.
Un text în care cel ce avea să devină, după câţiva ani, călugărul de la Rohia, demonstrează cum, plecând cu doi prieteni într-un periplu prin ţară, s-a arătat mai cu seamă interesat de lăcaşurile sfinte, dar şi de frâna maşinii cu care circulau, de căutarea unui service auto, de embouteillagele1 care-i întârziau, de confortul hotelurilor unde înnoptau. Sau de unele mici plăceri lumeşti.

Dumitru HîNCU

Log Book
4-14.VI. ^74
Marţi 4.VI
Bucureşti-Piteşti. Pe drum se constată că frâna e slăbită. Hotărâm să mergem până la Piteşti. Zăpăcitoarea căutare a unui auto-service Embouteillage. Maşini satanice, care mai de care. Ni se dau direcţii contradictorii. Ne învârtim în loc, senzaţie de groază industrială.
Ieşim cu greu, după ce ne-am tot învârtit "en rond", urmăriţi de barabafte infernale. Şi pe drum de aceleaşi grozăvii apocaliptice.
Bălceşti. Conacul. Frumuseţea locului, a casei, a satelor (căminelor).
Amintirile Colettei.
Râmnicul-Vâlcea. Cozia
Motelul de la Cozia delicios.
Mănăstirea. Terasa - promenadă pe malul Oltului. Bucătăria brâncovenească. Stareţul. Floarea "patimile Domnului". (Cununa, cuiele, ciocanul). Bolniţa. O femeie ne cere somnifere.
Plimbare la Călimăneşti. în toată comuna Călin, nu există un loc de parcare.

5.VI - Cornetul. Frumoasa biserică. O femeie locuieşte de 14 ani la mănăstire fără a fi călugăriţă. Mai sunt doi bătrâni, invizibili.

Sibiu. Iar necazuri cu frâna, la Şelimbăr. Auto-service, altă lume, gentileţe, eficacitate. Se repară.
Apartament "Franz-Iosef" la Hotelul împăratul Romanilor. Dejun în cameră, cu whisky.
Provizii. Nicu legitimaţia de scriitor. Muzeul Bruckental: deziluzie parţială. Seara la Gligor: "Grand Hotel" la T.V...T.V. infernul cu unduiri. Greta Garbo cu falca umflată. John Barrymore: ca frizer. Plecat înainte de sfârşit, ecoueraţi2), distruşi. Nicu doarme la familia Gligor. Perechea Axente la împăratul Romanilor, apart. Franz-Iosef.
Aiud (închisoarea) - Turda (iar infern indust) - Luduş. Criză de benzină. Ne scapă gentilul "Bourvil".
Plecăm dealungul lacurilor. Eşec la peşte. Kilometraj greşit indicat de gentilul bourvil.
Gherla-Băiţa - Caloriferul încins. Friptura la grătar se dovedeşte a fi carne fiartă! Chef.
Plecare pe ploaie Dej. Ploaie mare. Drum superb. Baia Mare.
Sosim la B. M. Căutat hotel. Camere reţinute de Coca Petru la Hotel Bucureşti. Aventura cu camera cu locatar nehotărât. Plimbare prin oraş. Căutat Coca, inutil. Idem M. Oloş.

8. VI - Sighet. Fără comentarii. Reţinut camere Hotelul Marmaţiei. Săpânţa, cimitirul. Amestec medieval de oroare şi râs.
încântaţi de Gutinul pe ceaţă. Seara: chef Coca cu horincă. Nellu şi Colette mâncat prost hotelul Gutinul.

9.VI (Dum.) - Baia Sprie - Şurdeşti. Biserica, slujba. Bis. Plopiş Castelul Plopiş. Alex. Demian. Baba. Copilaşul. Foto. Urcat pod bisercă.
Drum. Cavnic. Cul de sac.
B. Sprie - Gutinul, soare, lumină, minune. Masă pădure. Ocna Şugatag. Drum prost la Budeşti, n-am putut merge.
întoarcere. Primire triumfală la sat Şugatag. Biserica închisă. Bladea Gh. Cojoace, copiii satului în jurul nostru. Crâsnicul plecat. Colletei i se oferă flori. Gutinul - Baia Mare.
Plimbare oraş vechi, căutat inutil d-na St. Georges. masă rest. Bucureşti: trei "Cordon bleu", 3 "mixed grill" - chelner megaloman. Dans: femei minijupe orange (mécanique) infernală + musculiţa rochie albă, tristă, epuizată.

10.VI (luni): Nicu prezintă fenomene acute scleroză; în schimb nimic cu prostata.

6.VI2 Plecare din Sibiu. Spre comuna Axente Sever. Casa unde a locuit. întâlnit Ciprian Axente - 2 ani. Biserica - cetate. Hertha în braţe cu Csilde (1 an). Pe toţi în sat îi cheamă Axente.

Blaj. Câmpia libertăţii. Lipsă Axente Sever. Căutat mormântul prin cimitir. Suntem îndrumaţi la cimitirul bisericuţii pe dealul de lângă Catedrală (cimitirul oamenilor mari). Găsim cimitirul încuiat. Căutăm preotul să ne deschidă. E plecat. Preoteasa volubilă. Catedrala superbă. Mormântul Axente Sever frumos întreţinut. Văzut bisericuţa (au fost furate icoane din catapeteasmă de către necunoscuţi).
Alba Iulia. Catedrala ortodoxă - nouă. Portretele Ferdinand şi Maria. Ansamblul arhitectonic reuşit. Vechea catedrală sec. XII: impresionantă. Cetatea. Cico. Poarta - clădiri cu odăi - carcera unde a fost închis Axente Sever.
Plecare Sighet peste Gutin. Evităm un accident.
Sighet, Hotel Marmaţiei. Delicios. Plouă. Dejun cameră.
După amiză cu bune şi certe rezultate.

11.VI - Valea Vişeului (frumoasă, pe vreme f. bună) până la Borşa. Bor. - Săcel - Moisei - Săcel (drum prost). Intrăm pe valea Izei. La Cuhea (Bogdan Vodă) ne întâmpină o furtună. Vizităm biserica pe furtună, în întuneric, la lumina unei lumânări. La Dragomireşti: caş de la Coop. (Coop a fost şeful lui Şerb la Buc.). Furtuna se potoleşte dar tot mai plouă. Oarecare deziluzie: Valea Izei, ne aşteptam la mai mult. Sate sărace, noroi mare, care ne stinghereşte mult. Sighet. Hotel. Whisky. Planuri de înapoiere.

11/12.VI - Ploaie torenţială. Vânt năpraznic. Dezlănţuire, oroare. Plecăm, pe ploaie torenţială. Tot timpul plouă şi vânt: un frig de necrezut.
Prin Baia. Mare - Dej - Gherla, Luduş, Târnăveni - Mediaş.
Mediaş - oraşul vechi - turnuri - catedrala pictorul Ciobanu restaurează fresce vechi, sec. XIV, în stil f. apropiat de cel ortodox). Statuia lui Axente Sever (bust, Nelu zice că e făcută din imaginaţie; nu seamănă deloc cu unchiul lui) în faţa liceului cu acelaş nume, cam departe de centru. Foarte bună cazare la Hotel Central. Ploaia s-a mai potolit, dar vremea rămâne rece, cenuşie şi "déguelăm".

13.VI - Ieşirea din Mediaş... prin mlaştini şi bolovăniş.
Un miliţian ne anunţă că nu putem merge la Sighişoara. S-a revărsat Oltul! Cale întoarsă prin mlaştini şi bolovani. O luăm spre Sibiu. Opriri la Slimnic. Cetatea ţărănească. Biserica reformată. Pastorul Schneider, amator de football şi de tutun. Frumoasa lui casă-cetate. De la Sibiu la Făgăraş (caş) şi Braşov. M-ţii. Făg. Acoperiţi de nori şi zăpadă, scăldaţi de soare. Feerie. Mister. Alte planete. Codlea. Braşov, Hotel Aro, cu B. Bellu. Râsete. Cuviosul bea whisky + 1/41 cabernet. Indignarea lui Nellu.
Braşovul. Nicu încearcă obişnuita senzaţie de fericire. Poţi iubi un oraş întocmai cum iubeşti o femeie. Aceeaşi senzaţie de "bliss", de emoţie (tremur) în ambele cazuri.

13. VI - Ziua morţii lui Dinu Alb. Biserica Neagră. Concert (A. Bruckner). Pudică: "Die Ehre Gottes wurde uns anvertraut. Wio sollen die Ehre Gottes erfordern"3. Senzaţie de beatitudine: muzica şi faptul de a cunoaşte că Hristos e Calea Adevărului şi Viaţa. Ajunge.

14. VI - Buc. - Braşov.
Călătorie excelentă.
Mulţumim lui Dumnezeu. n

Note
1 N. Steinhardt utilizează frecvent franţuzisme (en rond, ecoeuraţi, déguelăm).
2 Nu-i eroare de corectură. Aşa e în original.
3 Cinstirea Domnului ne-a fost încredinţată. Să cerem cinstirea Domnului. (în germ. în original)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara