Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Noi contribuţii la biografia lui Adrian Marino de Nicolae Scurtu

Istoric, teoretician şi critic literar, comparatist, memorialist şi epistolograf, Adrian Marino (1921–2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit şi format la şcoala de critică şi estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), iniţiat în arta lecturii, relecturii şi a analizei literare de către G. Călinescu, care i-a fost dască l şi mentor în acelaşi timp, Adrian Marino, graţie unor împrejurări istorice şi politice nefavorabile, a cunoscut, ani mulţi, privarea de libertate, însingurarea şi, fireşte, o izolare traumatizantă.
Relaţiile literare şi culturale pe care le-a stabilit şi întreţinut un timp îndelungat cu unii dintre confraţii săi din România şi din întreaga Europă se reflectă cu fidelitate în literatura sa epistolară ce necesită a fi restituită cât mai curând de un grup de cercetători cunoscători ai operei sale.
Epistolele ce se publică aici, întâia oară, sunt trimise istoricului literar Marcel Duţă (1936–2005), unul dintre cei mai instruiţi cercetători de la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, care, la solicitarea insistentă a lui Adrian Marino, publică două studii esenţiale în prestigioasa revistă Cahiers roumains d’études littéraires, publicaţie coordonată de cărturarul de la Cluj.
Impresionează prin acribie, punctualitate şi o desăvârşită obiectivitate în ceea ce priveşte aprecierea şi recunoaş terea unor contribuţii originale datorate confraţilor săi de aici sau din alte centre culturale ale Europei.
Unele din aceste epistole au un uşor ton profesoral, altele au o intensă tentă doctorală, care nu jignesc ci dimpotrivă îndeamnă la studiu aprofundat.


*

Cluj-Napoca, 20 ianuarie [19]76
Strada Rákoczi, nr. 72

Stimate d[omnu]le Duţă,

Revista noastră pregăteşte un număr despre Réalisme d’hier et d’aujourd’hui (3/1976)1 şi ar fi interesată de o versiune franceză a studiului2 d[umnea]v[oastră] din antologia de la „Eminescu”.
Citindu-l, observ că ar trebui să renunţaţi complet la toate trimiterile de autori traduşi în româneşte, noi necitând decât textele originale.
De altfel, studiul n-ar suferi. Puteţi să vă referiţi la Croce, fără trimitere, sau (dacă am ediţia, cred că o am) s-o înlocuiesc chiar eu.
Champfleury prin ...x, într-o revistă de expresie franceză, sincer, nu merge.
Dar materialul d[umi]tale este interesant, util, şi pus în legătură cu Dinu Pillat şi cu A[driana] Iliescu, recent, poate oferi şi include o serie de completări.
Totul să nu treacă de 15-17 pagini dactilo. Dar mai întâi, acceptarea d[umnea]v[oastră] de principiu, cât mai repede, vă rog.
Cu deosebite salutări şi mulţumiri,
Adrian Marino

[Marcel Duţă – Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Bulevardul Republicii, nr. 73, Bucureşti, III, cod 7000; Adrian Marino, Strada Rákoczi, nr. 72, Cluj-Napoca].


*

Cluj-Napoca, 14 februarie [19]76

Stimate d[omnu]le Duţă,

Îmi face plăcere să vă informez că propunerea mea a fost acceptată şi că studiul d[umnea]v[oastră], poate cu un titlu mai puţin de „teză”, va figura în sumarul nr. 3/1976 acum în lucru, ceea ce presupune urgenţă (o lună, maximum, inclusiv traducerea): Se vor elimina toate citatele franceze indicate (Champfleury3 – textul original la Şerban Cioculescu, poate vi-l împrumută; Auerbach4, o ediţie germană sau franceză; Van Tieghem5, am o ediţie franceză; Croce6? Lukács7, o ediţie străină; Hartmann?).
Ar fi cu totul regretabil ca să nu vă putem publica din cauza acestor consideraţii pur tehnice.
O revistă în limbi străine, nu poate folosi decât texte originale, sau traduceri în limba articolului, în speţă, franceză.
La Hartmann8, s-ar putea renunţa la trimitere, idem la Croce, rămânând doar ideea, referinţa generală, poate vom proceda în acest mod.
Deci aşteptăm un răspuns de la dşumneaţta şi un text pus la punct, repede, dactilografiat, în două exemplare.
Cu multe mulţumiri,
Adrian Marino

[Marcel Duţă, Bucureşti, Drumul Taberii, nr, 21, bloc 1, scara 14, apartamentul 93; Adrian Marino, Cluj-Napoca, Strada Rákoczi, nr. 72]


*

Cluj-Napoca, 3 aprilie [19]76

Stimate d[omnu]le Duţă,

Vă mulţumesc pentru text, sosit azi, nu prea târziu. Totul este în regulă, aproape... bine, în sensul că va trebui „făcute repede” să predaţi d[oam]nei Zaicik9, la editură (telefon acasă: 143547; la editură, telefon 176010/interior 1052) şi textul citatelor franceze, de la p[aginile] 1 şi 2.
Aţi uitat că veţi fi tradus chiar în l[imba] franceză? Cum să traducem noi din româneşte în franţuzeşte un citat francez?
Este vorba de Champfleury şi Zola. Paginaţia la Van Tieghem am introdus-o eu, după ediţia mea. Între noi fie vorba, trimiterea la Croce e... trucată, dar merge, în extremis.
Vă veţi înţelege cu d[oam]na Zaicik asupra traducerii franceze, care, după ce se efectuează, mai este văzută de alţi... patru ochi. Dar, ca autor10, aveţi tot dreptul fireşte.
Cu deosebite salutări,
Adrian Marino

P.S. V-aş sugera pentru Revista d[umnea]v[oastră] o recenzie a Caietelor, atât n[umă]r[ul] Eminescu (4/1975), cât şi 1/1976, în curs de apariţie, consacrat Literaturii comparate. Este efectiv, bun, acesta.

[Marcel Duţă, Bucureşti, Drumul Taberii, nr. 21, bloc 1, scara 14, apartament 93; Adrian Marino, Cluj-Napoca, Strada Rákoczi,nr. 72].


*

Cluj-Napoca, 21 octombrie [19]77
Strada Rákoczi, nr. 72

Stimate d[omnu]le Duţă,

Întors acasă constat că există posibilitatea unei colaborări... „dificile”! Pregătim nr. 3/1978, după romantism, Le comique et le tragique11, şi m-ar interesa enorm un studiu despre definiţiile comicului la criticii români, în special vechi (retorici, primele manuale de literatură) sau un fragment din „lunga” istorie a „comicologiei“ la noi, dar aprofundat.
Termen de predare: două luni, 30 decembrie, 15 pagini aprox[imativ].
Dacă e prea complicat, măcar o mică prezentare la Kaleidoscop despre Iosif Blaga – Teoria dramei. Braşov, 1899: Din estetica tragicului. Sibiu, 1900. Dar pe un fond comparat. Prefer însă prima ofertă12.
În aşteptarea unui răspuns rapid, chiar telefonic, al dşumnea[vşoastră],
Adrian Marino


*

Cluj-Napoca, 16 mai [19]78
Strada Rákoczi, nr. 72
Cod 3400

Stimate d[omnu]le Duţă,

Studiul d[umnea]v[oastră] despre ideile comice a plecat la tipar. Pregătesc un Réalisme et Naturalisme roumain, la care este antrenat şi N[icolae] Mecu.
Aţi lucrat la Antologie, cunoaşteţi problema, de unde o nouă invitaţie de participare, cu câteva rugăminţi: 1. Al. Săndulescu s-a restabilit?; studiul său nu este complet, l-aţi putea reface, sau ceva analog?
Vă rog să sondaţi şi alţi colabo[ratori] de la Instit[ut]; 2.
Cunoaşteţi antologia (Editura Tineretului?), Marian Popa, Realismul?13
Vă rog să ne faceţi o recenzie tehnică. Termen: 1 oct[ombrie].
Aştept şi alte sugestii, cu salutări cordiale şi mulţumiri anticipate,
Adrian Marino

Note 
Originalele celor cinci epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.
1. Se va intitula Visages du réalisme şi cuprinde cinci studii datorate lui Ion Negoiţescu, Adrian Marino, Aurel Martin, Ov. S. Crohmălniceanu şi Marcel Duţă.
2. Marcel Duţă – Problematica realismului în literatura română dintre cele două războaie mondiale, în Conceptul de realism în literatura română. Idei şi atitudini literare. Antologie şi studii de Al. Săndulescu, Marcel Duţă şi Adriana Mitescu. [Bucureşti], Editura Eminescu, [1974], pag. 126-139.
3. Champfleury – La Réalisme. Paris, Michel Lévy Frères, Libraires- Editeurs, 1857.
4. Erich Auerbach – Mimesis. Dargestellte Wirklichkeit in der abendländischen Literatur. Bern, A. Franche, 1946.
5. Philippe van Tieghem – Les Grandes Doctrines Littéraires en France. Paris, Presses Universitaires de France, 1965.
6. Benedetto Croce – Aesthetica in nuce. Bari, Gius, Laterza e Figli, [1928].
7. Georg Lukács – Der Russische Realismus in der Weltliteratur. Berlin, Arifbau-Verlag, 1952.
8. S-a renunţat la estetica filosofului N. Hartmann.
9. Olga Zaicik (1921), eseistă şi traducătoare. A fost redactor din 1970 şi la Editura Univers, unde se edita revista condusă de Adrian Marino.
10. Marcel Duţă – Problèmes du réalisme dans la littérature roumaine de l’entre-deux-guerres în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1976, p. 4-16.
11. A apărut aşa cum precizează, aici, Adrian Marino.
12. Marcel Duţă – Idées roumaines sur le comique au XIXe siècle în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1978, p. 4-13.
13. Realismul. Studiu introductiv, antologie şi note de Marian Popa, Volumul 1-3 [Bucureşti], Editura Tineretului, [1969].

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara