Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Cronică Literară:
O CARTE DE SCANDAL de Alex. Ştefănescu


Arta de a provoca

Grid Modorcea are un demon: al scandalului. în cărţile sale din seria "băieţilor de bani gata" şi a "fetelor de bani gata" sunt descrise scene din viaţa intimă a unor personaje reale, cunoscute de toată lumea. Autorul povesteşte cu nonşalanţă ce fac ele noaptea, sub plapumă, folosind ca material "documentar" confidenţe, zvonuri, ca şi propriile lui presupuneri.
La fel de provocatoare este cartea recent apărută, Mort după America. Totul în cuprinsul ei intrigă şi scandalizează, începând cu ideea pe care o agită autorul de la primele pagini: că plecarea în America a fost pentru el o tentativă de înviere (a ieşit din "sicriul" vieţii din România ca să renască în "Lumea Nouă"!), şi că, spre deosebire de Isus Hristos, el a eşuat în această tentativă, din cauză că civilizaţia americană însăşi, iremediabil mercantilă, se asfixiază:
"Dar oricare ar fi opţiunile, experienţele şi trăirile, americanii au ceva comun, care îi aseamănă, care îi face fraţi de cruce: Dolarul. El e zeul care îi mişcă, îi dezbină sau îi uneşte. El le pune jăratic sub tălpi, el e El Dorado şi goana după aur. El îi mână de la spate, el face jocurile, el e zeul Coin la care se închină toţi, de când se nasc şi până îşi dau duhul. El a actualizat acel dicton antic panem et circenses şi a prefăcut America, lumea, într-un McDonald's şi Disneyland gigantic! Religia dolarului acoperă tot spectrul existenţei, abia dacă poţi vârî un vârf de ac din credinţa străbună cu care vii de-acasă. (...) Nimic mai opus învierii decât acest zeu mistuitor. America vrea să învie, dar o mistuie propriul ei zeu, care până la urmă o s-o înghită şi pe ea. Noi, în prăpăditele noastre de coşciuge cu tricolor, mai avem o şansă..." etc.
Noul "Isus Hristos" a plecat în primăvara lui 1999 în Statele Unite ca angajat al Televiziunii Române, năzuind să facă un film despre modul cum este sărbătorit Paştele în comunităţile româneşti de pe pământul american. Nu s-ar fi încumetat să se angajeze într-o expediţie atât de costisitoare, dacă n-ar fi primit o invitaţie în acest sens din partea unui domn Iscaru, din Detroit, autodidact şi fanfaron pitoresc, adept al antroposofiei lui Rudolf Steiner. Acesta urmărea, de fapt, să-l recruteze pe Grid Modorcea ca membru al unei secte religioase, ceea ce musafirul din România nu va accepta, expunându-se reproşurilor vehemente ale propovăduitorului. Adjectivul "iscariot", derivat din "Iscaru", trimite în mod evident la Iuda Iscariotul. Dacă există în carte un Isus, trebuia să existe şi un Iuda!
Autorul îi portretizează în apă tare pe mulţi români din America, preoţi, călugăriţe, oameni de afaceri, lucrători de la Centrul Cultural din New York, scriitori, ziarişti ş.a.m.d. în stilul său agresiv, el precizează de la început: "Orice asemănare cu persoane şi situaţii reale nu este pur întâmplătoare." Autorul face, de asemenea, aprecieri sarcastice asupra unor categorii etnice, asupra unor moravuri sexuale, asupra unor ideologii, încălcând cu dezinvoltură toate regulile corectitudinii politice. în sfârşit, el incriminează necruţător instituţii şi practici din România, incluzând în carte şi o diatribă împotriva modului cum funcţionează însăşi Televiziunea Română.
Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeţii. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare cu diferite persoane sau descrie mizeria din locuinţele celor ce au făcut imprudenţa să-l găzduiască. Indiscreţia sa stupefiantă seamănă cu aceea a lui Paul Goma.
Şi totuşi cartea prezintă interes, fiind scrisă cu talent literar. Cu scandalos de evident talent literar. Dumnezeu ar fi trebuit să înzestreze cu o armă atât de periculoasă un autor contemplativ şi paşnic şi nu unul agresiv, nesăbuit, dornic de spectacol cu orice preţ.


Comedia existenţei

Pentru a ne bucura de frumuseţea literară a cărţii, trebuie să o citim ca pe o ficţiune. Să ne imaginăm că pe prima ei pagină stă scris: "Orice asemănare cu persoane şi situaţii reale este pur întâmplătoare.".
Dacă o citim astfel, descoperim repede o comedie a existenţei plină de culoare şi având un ritm îndrăcit. Grid Modorcea nu ezită să apară el însuşi ca personaj (ridicol) în această comedie. Iată-l, de exemplu, în gazdă la o româncă din America, Vera, croitoreasă de lux, bolnavă, la venirea autorului, de variolă:
"Am dormit destul de chinuit. Mai ales că Vera n-avea somn, o durea faţa şi se tot plimba prin casă ca o stafie, fără dinţi în gură, pentru că noaptea îşi dă jos plăcile. Şi am mai avut un coşmar... calibanic. M-am visat cu faţa plină de pete. Când, aseară, Vera mi-a spus că variola se ia, n-am mai închis un ochi. Iar dacă i-am închis pe cei de carne, ochii minţii mi-au fost mereu treji. Cumplit să vii de la mii de kilometri cu un scop divin şi să te pomeneşti cu faţa pictată! Şi ce urâte semne! Nişte bube, nişte coji întinse pe toată fruntea şi pe unul din obraji! Poate de aceea o fi spus Iscaru cu atâta uşurinţă O.K., când i-am zis că dorm la Vera! în sinea lui mă şi vedea însemnat pe faţă! Cred că dacă m-aş îmbolnăvi, ar fi mulţumit, că m-ar ţine în casă şi m-ar doftorici el cu "medicamente" oculte, mi-ar injecta în voie toate steinerismele lui! L-ar aduce şi pe popa de la biserica antroposofică să mă miruiască şi să mă spovedească... Ar fi o pacoste!
La breakfast o întreb din nou pe Vera dacă variola se ia. Da, se ia! Şi nu-i pasă că mă pot îmbolnăvi? Totu-i să nu mă ating de ea. Dar vasele, cuţitul, furculiţa, pâinea pe care le atinge şi le ating şi eu?! Uf, asta îmi mai trebuie! Sunt răcit cobză, şi acum parcă mă mănâncă şi toată faţa! Ipohondru cum sunt, îmi văd crescându-mi ciuperci pe obraji, pe frunte, pe bărbie..."
Din carte nu lipsesc viziunile grandioase: panorama zgârie-norilor din Chicago sau întinderea nesfârşită de ape a lacului Michigan, cu o suprafaţă cât un sfert din România. Dar predominant este carnavalul vieţii de fiecare zi. America apare ca o "corabie a nebunilor", pe care s-au îmbarcat şi destui români. Imaginaţia satirică a lui Grid Modorcea nu oboseşte niciodată. Aflând, de pildă, că mulţi americani suferă de hemoroizi, din cauza vieţii sedentare şi a mersului excesiv cu automobilul, el dezvoltă o comedie dantestică a acestei boli:
"Hemoroizii şi-i imagina ca pe nişte miriapode, ca pe nişte viermi la fundul omului! Dar când dimineaţă s-a trezit cu un nod ca o bilă în fund, ca un maţ ieşit din anus, ce s-a mai speriat! Parcă era un obiect străin în fiinţa lui. Ca un adaos. E ţara S.F. şi totul e posibil. Nu-i venea să creadă. (...) Pe stradă se uita la trecători şi imaginea sa o vedea multiplicată... îi vedea pe toţi pietonii şi şoferii mai în vârstă cu o bilă în fund! Majoritatea oamenilor suferă de aşa ceva! Să mergi cu o durere în noada fundului, ce porcărie, ce mizerie! Oare ce să facă? Dacă bila face pui?! îşi imagina că nu se poate să ai un singur hemoroid. N-a auzit niciodată să se vorbească de boala asta numai la singular.(...) Oare doamna Albright are hemoroizi? Dar Bill, frumosul Bill, are şi el oare o bilă în fund?! Are! Nu scapă nimeni de ironia soartei, toţi se dau cu fundul de-a dura pe bila personală! A, acum ştia ce sunt hemoroizii! Sunt rulmentul omului!"
Rău de gură, insolent, niciodată în criză de cuvinte caustice, Grid Modorcea oferă o imagine neconvenţională a Americii. El este conştient de faptul că n-a avut acces şi la alte Americi, că descrie doar ceea ce a văzut de jos, de la nivelul său de turist-reporter român fără mijloace materiale, îndrumat precar de slujitorii ortodoxiei din Statele Unite. Impresiile sale sunt ale unei furnici care a trecut printr-o pădure de cedri.
Unilaterală, reprezentarea lui este totuşi verosimilă, ca una printre altele. însă - trebuie să o repetăm - valoarea cărţii constă în altceva decât în verosimilitate şi anume în plasticitatea portretisticii şi în comicul de situaţii. Autorul ştie să vadă absurdul în viaţa cotidiană şi să-l evidenţieze cu fervoare, transformând totul într-un bâlci al deşertăciunilor. Chiar şi de pe crucea pe care îşi închipuie - cu o inofensivă megalomanie - că stă răstignit, el vede înainte de toate comedia existenţei.
Grid Modorcea, Mort după America sau Despre înviere, dialog iscariot, Bucureşti, Ed. Semne, 1999. 656 pag., 75 000 lei.