Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Semne bune

Recent, am putut vedea la TVR un rezumat al Galei Poeziei Române Contemporane, care a avut loc în decembrie anul trecut, la Alba Iulia. Fapt îmbucurător, mai ales că, aşa cum i-a reţinut filmul, poeţii rostindu-şi versurile în istorica Sală a Unirii căpătau o remarcabilă distincţie. De asemenea, tot pe canalul public de televiziune, a fost transmisă ceremonia decernării Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ediţia 2013, de la Botoşani: ne-a făcut plăcere să-i ascultăm şi să-i privim pe scenă, într-o atmosferă de sărbătoare, în faţa unui public numeros, pe Nicolae Manolescu, preşedintele juriului, prezentându-l pe poetul laureat din acest an, şi apoi pe Ion Mureşan, care, emoţionat şi expresiv, a elogiat poezia română şi a citit un poem. E drept că aceste emisiuni s-au difuzat pe canalul 3 şi în spaţiul destinat unor studiouri regionale (Târgu Mureş, Iaşi), dar tot e bine. E un început, e o schimbare de atitudine pe care o legăm, şi sperăm că intuiţia noastră funcţionează corect, de prezenţa noului director general al televiziunii. Publicul ar trebui să fie re-învăţat că adevăratele subiecte de interes şi adevăratele personalităţi care trebuie să fie arătate şi admirate sunt acestea, iar nu dramoletele de tip Bianca&prinţul ce zăpăcesc o populaţie aflată, oricum, în periculos deficit de educaţie.

Reguli pentru

Gală Şi à propos de Gala Poeziei, al cărei loc permanent de desfăşurare a fost stabilit de către Uniuniea Scriitorilor la Alba Iulia – aceasta, la cererea oficialităţ ilor judeţene în frunte cu Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. Revista DISCOBOLUL, care apare chiar la Alba Iulia sub conducerea poetului Aurel Pantea, dedică poeziei un important spaţiu din numărul său triplu oct.-nov.-dec. - 2013. Astfel, ne este oferită şi o generoasă selecţie din lirica unora dintre poeţii care au citit versuri la Gală. Avem surpriza să constatăm că poemele lor citite în pagină lasă altă impresie decât ascultate. Păcat că nu sunt publicaţi cu grupaje toţi poeţii participanţi la Gală. (Sunt prezenţi 11 poeţi din cei 16.) Sugerăm organizatorilor ca, în fiecare an, acest eveniment literar să fie însoţit şi de o carte a Galei, care să cuprindă o antologie atent făcută a poeţilor participanţi. Deopotrivă, sugerăm conducerii USR să fixeze reguli cât mai riguroase de alegere a poeţilor care citesc: de pildă, să formeze o comisie/ un secretariat care să monitorizeze toate apariţiile notabile de poezie ale anului şi să-i prezinte situaţia selecţionerului Galei, iar selecţia să meargă, prin consultare cu autorul, până la stabilirea titlurilor ce urmează a fi citite în cadrul Galei, ştiut fiind că nu orice poezie, recitată, trece bariera, reuşind să mişte publicul şi aşa greu de câştigat.

Amărăciune îndreptăţită

Reţinem din POESIS ( nr. 10- 12, 2013) editorialul semnat de George Vulturescu, în calitatea sa de redactor-şef al acestei reviste din Satu Mare, care se află, iată, la o aniversare şi la un moment de bilanţ: „Revista Poesis intră în cel de-al 25- lea an de apariţie… Mult, puţin? O «răpede ochire», cum ne-au învăţat cei de la 1848, recunosc, mă umple de tristeţe: în spate e mai mult un câmp de umbre şi de gropi noroioase ale «recunoştinţei» locale… În Satu Mare, feudă de sub Turnul cu viespi (Palatul Administrativ sătmărean are 97 de metri, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu între 1974-1987 şi adăposteşte Prefectura, Consiliul Judeţean, Primăria municipiului şi instituţii de interes judeţean), oraş în care nu s-a născut niciun poet român, mă întreb dacă există un loc al poetului în cetate: nu am aflat, prin ani, decât că o seamă de scriitori şi-au cheltuit aici viaţa dăruindu-şi ideile şi inima, dar ispravnicii locului n-au catadicsit niciodată să parieze pe cultură…” Înţelegem amărăciunea poetului George Vulturescu şi suntem solidari cu el, cu atât mai mult cu cât îi cunoaştem prea bine meritele: el a reuşit să înscrie oraşul Satu Mare pe harta literaturii române de calitate. De aceea, ne mirăm şi nu înţelegem de ce, în loc de gratitudine, primeşte indiferenţă ori ostilitate. Cea mai la îndemână explicaţie ar fi predominaţia unui anume spirit al locului totuna cu închistarea şi opacitatea la cultură.

La aniversare

Tot despre o aniversare este vorba şi în numărul 11-12 din 2013 al revistei VIAŢA ROMÂNEASCA. De data aceasta cel sărbătorit este Mihai Şora. Care a împlinit 97 de ani. Ne reaminteşte Tudorel Urian: „Contemplat astăzi în toată splendoarea împlinirii sale, Mihai Şora este stejarul cu trunchi viguros în care s-au strâns toate sevele pământului. Aşa cum mintea sa îl proiectase la vârsta de 19 ani. Le-a fost student lui Nae Ionescu şi Mircea Vulcănescu. În facultate l-a avut asistent pe Mircea Eliade. A plecat la Paris cu recomandări semnate de Dimitrie Gusti şi Constantin Rădulescu-Motru. A fost prietenul apropiat al lui Emil Cioran, Eugen Ionescu şi Mircea Eliade. A luptat în rezistenţa franceză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este primul român care a publicat vreodată la prestigioasa editură Gallimard în 1947, iar după apariţia cărţii sale Du dialogue intérieur, Etienne Gilson a scris într-o recomandare pentru CNSR «Un asemenea filosof se naşte o dată la o sută de ani». A cunoscut gloria şi dizgraţia, bucuria şi eşecul, curajul şi teama, dar a rămas mereu el însuşi.” Îi urăm şi noi domnului Şora La mulţi ani! Oricum, lui par să i se potrivească aceste versuri: „Ce se petrece cu el trezeşte o fărâmă de speranţă/ şi-n noi,/ cei fără daruri:/ poate, totuşi, sfârşitul nu e ceva bătut în cuie,/ mai sunt şi oameni ce reuşesc să încetinească timpul/ şi îndelung să-l îmbuneze.” Cum ne raportăm la Europa Numărul 519 al revistei DILEMA VECHE are în centrul său o temă care s-ar putea rezuma aşa: raporturile dintre români şi ţările Uniunii Europene. Astfel, Dosarul revistei încearcă să răspundă la întrebarea Cui îi e frică de români şi de bulgari? E de citit. Din acest dosar desprindem informaţia că, după statistici oficiale ale instituţiilor responsabile cu emigraţia din ţările respective, numărul concetăţenilor noştri aflaţi pe teritoriul acelor ţări este într-o continuă creştere: în anul 2012, în Spania erau înregistraţi 918.133 de români, în Italia, aproximativ 1.000.000, iar în Germania, 205.026 (în 2013, numărul cetăţenilor români din Germania a atins pragul de 262.047!). Şi articolul semnat la rubrica sa permanentă de Ovidiu Nahoi are acelaşi subiect: Şi totuşi, românilor le place Europa se numeşte textul său, iar acest titlu e chiar concluzia la care ajunge în articolul său sociologul, concluzie bazată şi ea pe cifre: în vreme ce în rândul tinerilor din Occident încrederea în leadership-ul european scade, aceasta înregistrează o accentuată creştere în cazul tinerilor români. Probabil, la bunele sentimente ale conaţionalilor noştri faţă de Uniunea Europeană contribuie decisiv şi suma record de bani europeni, intrată în ţara noastră, în cursul anului 2013: 5,5 miliarde de euro. E ceva.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara