Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Vieţile noastre în bibliorafturile lor

În OBSERVATOR CULTURAL (din 9-15 februarie) citim o pagină foarte interesantă sub titlul „La telefon, Ion Vinea”, unde este reprodusă o discuţie telefonică purtată de Ion Vinea cu Henriette Yvonne Stahl, în după- amiaza zilei de 11 aprilie 1960. Autoarea cercetării, care ne aduce în atenţie acest document, este Sanda Cordoş. Iar locul unde se păstrează transcrisă convorbirea, desigur fără încuviinţarea şi ştirea scriitorilor în cauză, este, cum altfel, Arhiva Securităţii, dosarul I. 5907, volumul 13, filele 55-59. Dialogul telefonic dintre cei doi scriitori, vai, nu conţinea nicio urmă de ameninţare la „siguranţa” statului comunist, era doar convorbirea îngrijorată a doi autori români importanţi aflaţi acum „la marginea lumii literare”, a unei lumi pe care nu o mai înţelegeau, fiindcă-şi pierduse busola şi avea valorile răsturnate. Faptul că existenţele lor private se aflau sub un permanent control subliniază ceea ce ştiam şi trebuie să repetăm întruna, fără să obosim: în comunism, ţara devenise o uriaşă colonie penitenciară, iar regimul de viaţă al românilor avea reguli carcerale.


O formulă câştigătoare

Revista ORIZONT în primul său număr din acest an îşi pune în pagină, cu limpezime, formula câştigătoare: o revistă din provincie care-şi susţine valorile locale fără a fi deloc provincială, o revistă pperfect sincronizată cu ce se întâmplă la vârf în cultura noastră. Sumarul o dovedeşte cu prisosinţă. Un grupaj de articole evocatoare îi este dedicat Marianei Şora, recent dispărută dintre noi: semnează Cornel Ungureanu, Luiza Palanciuc, Vladimir Tismăneanu. Rodica Binder publică un interviu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu. Cronici literare, scrise de cronicari tineri şi timişoreni, sunt consacrate unor cărţi avându-i autori pe T. O. Bobe, Adina Diniţoiu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Chifu, Radu Pavel Gheo, Gheorghe Mocuţa. Vladimir Tismăneanu este prezent şi cu un remarcabil articol despre istoria noastră recentă intitulat „Un călău stalinist în fruntea «Securităţii poporului»” (cazul Pantiuşa Bodnarenko). Un amplu dialog realizează Ileana Pintilie cu pictorul Constantin Flondor, sărbătorit la împlinirea a 75 de ani. Cronica teatrală a Mirelei Sandu consemnează „unul din evenimentele majore ale acestei stagiuni”, spectacolul cu Hedda Gabler de Ibsen, montat de Andrei Şerban pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. În fine, dau contur şi culoare Orizontului rubricile fixe deţinute de scriitori timişoreni valoroşi: Marcel Tolcea, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Adrian Bodnaru, Paul Eugen Banciu, Pia Brânzeu, Radu Pavel Gheo, Robert Şerban.


Ingrata soartă

Numărul din ianuarie 2012 al revistei de cultură CURTEA DE ARGEŞ (redactor- şef: Gheorghe Păun) dedică două pagini unei cărţi pe care cititorii români nu o pot încă citi: cauza ţine de faptul că Livia Lica (numele autoarei) a preferat să-şi scrie memoriile în graiul lui Puşkin. Autoarea, deşi născută într-o familie de români, şi-a petrecut tinereţea în Siberia şi maturitatea în Republica Sovietică Socialistă Moldova, pentru a se aşeza definitiv în Bucureşti în 1994. Într-o succintă retrospectivă, viaţa Liviei Lica e de domeniul macabrului: în 1940 familia sa (Humanciuc, numele tatălui) trece Prutul pentru a scăpa de ruşi, se aşază în Mehadia, dar ruşii eliberează în 1945 România şi iar basarabenii sînt repatriaţi cu forţa în patria din care fugiseră. Urmează foametea din 1946-1947, cu 200 000 de basarabeni morţi de foamete, cu cazuri neverosimile de canibalism, alături de episoade de cruzime demne de pandemoniul pictorilor. Şi cum destinul, cînd e strîmb, nu te iartă defel, în iulie 1949 ruşii îi încarcă pe basarabeni în 30 de trenuri (1573 de vagoane pentru vite) şi îi trimit în Siberia. Cei care vor supravieţui transportului vor gusta din deliciile traiului siberian, printre care şi Livia Lica. Întoarsă în 1956 în Basarabia, autoarea va fi recompensată cu dulceaţa vieţii în cea mai săracă republică sovietică. După cum ea însăşi mărturiseşte, Livia Lica şi-a scris cartea în folos intern, adică pentru copii, rude şi prieteni. Numele volumului este Zhernova zhizni moei (Viaţă, tu, piatră de moară), a apărut la Iaşi, la Editura PIM. Cronicarul aşteaptă cu nerăbdare varianta românească.


O revistă dinamică

Numărul 4/2011 al revistei universitare braşovene CORPUL T confirmă impresia de conţinut dinamic, tânăr, inovator, pe care ne-au lăsat-o şi primele trei numere. Din acest număr, recomandăm ancheta „22 de ani de roman”, dar vă lăsăm să descoperiţi sau să vă vedeţi singuri presupunerile confirmate cu privire la ce titlu este cel mai bun roman din 1990 până azi şi vă invităm să urmăriţi dinamica topurilor similare din alte reviste sau din alţi ani, chiar dacă, poate, la prima vedere acestea par statice; privite îndeaproape, ele relevă o anumită dinamică. Partea cea mai consistentă a revistei o constituie paginile de scriere creatoare, care se deschid cu un argument al lui Alexandru Muşina şi conţin texte de Larisa Andrei, Paul Şerban, Marilena Ghiţă, Ioana Cristea, Mihai Ignat, Titiana Oană Ileş şi două povestiri scrise în cadrul atelierului „1001 de zile şi nopţi”, coordonat de Ruxandra Cesereanu: una colectivă şi una semnată de Valentin Moldovan, ambele cu totul delectante. În fine, mai găsim în acest număr şi o relatare de la cea de-a XI-a ediţie a Maratonului de poezie organizat de Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” din Braşov, ilustrată din plin cu poeme de Claudiu Mitan, Dorian Dron, Sînziana-Maria Stroie, Alexandra Lazăr, Carmen Elisabeth Puchianu, Ion Pop Barassovia, Vlad Drăgoi, Silviu Dudescu, Daniel Pişcu (cu un fragment din Poemul lui Nokia, publicat şi în revista noastră), Mihai Ignat, Daniel Puia-Dumitrescu, Sabina Comşa, Andrei Dósa, Naomi Ionică, Cătălin Badea-Gheracostea, Marin Mălaicu Hondrari, Ana Dragu, Dan Coman, Alexandru Muşina, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu şi Romulus Bucur. Pe scurt, şi de această dată, un număr cît se poate de ofertant.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara