Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

La microscop:
Ordinea - pe alese de Cristian Teodorescu


În ultima vreme asistăm la îndesirea "succeselor" autorităţilor împotriva infracţionalităţii. Aflăm de razii, de acţiuni în forţă şi aşa mai departe. Dacă iei aminte un pic la aceste "succese", bagi de seamă că cea mai mare parte a lor au loc pe spinarea ţiganilor pripăşiţi la marginea Bucureştiului sau prin periferiile altor oraşe. Într-un efort disproporţionat, eroica Poliţie şi nu mai puţin eroicele trupe speciale izgonesc de la marginea Capitalei mici comunităţi de ţigani care s-au stabilit ilegal aici. Nu demult, cîţiva primari s-au contaminat unul de la altul, vrînd să înfiinţeze cartiere speciale pentru ţiganii săraci din oraşele lor: Piatra Neamţ, Deva şi Baia Mare.
Dacă ideea ghettoizării ţiganilor a stîrnit valuri de protest în presă, nu acelaşi lucru se întîmplă cu acţiunile de îndepărtare în forţă a ţiganilor care îşi trăiesc provizoratul la margine de Bucureşti sau prin alte localităţi urbane.
Cine sînt de fapt aceşti nefericiţi? Marii contrabandişti de droguri sau de maşini? Hoţii de buzunare care îşi văd de treabă, în pofida apariţiei unei Brigăzi speciale pentru combaterea lor? Ţeparii de conducte? Proxeneţii incurabili sau mafioţii gulerelor albe? Corupţii şi corupătorii, cu afacerile lor de mii de miliarde în lei? Cămătarii şi recuperatorii lor? Patronii firmelor căpuşă care au istovit economia românească?
Din cîte ştiu, şi ştiu foarte bine, infracţiunile pe care le-am enumerat mai sus nu sînt afaceri ţigăneşti, iar dacă în ele sînt amestecaţi şi ţigani, acest fapt ţine de jocul numerelor mari.
Din păcate, atunci cînd contabilizează infracţiunile, Poliţia are grijă să precizeze numai etnia anumitor infractori - ţiganii, încît astfel s-a creat impresia că tot ce e răufăcător în România aparţine acestei etnii. Astfel că hoţii din România sînt ţigani, cerşetorii sînt ţigani, bandiţii sînt tot ţigani etc. Chiar aşa?!!!
Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliţiei să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste precizări au fost întrebuinţate de oficiosul PRM, România Mare, pentru campaniile sale antiţigăneşti şi îndeobşte pentru atacurile sale xenofobe.
Nu ştiu cît de întîmplător, un fost general de Poliţie, faimosul "Tata Niţu", a candidat pentru funcţia de primar al Capitalei din partea PRM.
De asemenea, nu ştiu cît de întîmplător e faptul că de cînd premierul Năstase cere Ministerului de Interne să-şi facă datoria cum se cuvine, Poliţia vînează ţigani, ca şi cum asta ar fi problema ei cea mai importantă. Aici trebuie făcută o paranteză - liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, susţinător al etnicizării infracţiunilor, e în primejdie de a-şi pierde imunitatea parlamentară.
Poate că e o simplă coincidenţă, dar şi dacă n-ar fi, nu cumva asistăm la o încercare de compromitere a puterii prin aceste campanii antiţigăneşti?
Oricum ar sta lucrurile, pe acest fond de sărăcie producător de resentimente şi în urma tuturor încercărilor de etnicizare a infracţionalităţii din România, de pe urma cărora ţiganii sînt, chipurile, capul răutăţilor, e nevoie ca autorităţile să pună capăt de urgenţă acestei stări de confuzie dinadins întreţinute şi să reamintească Ministerului de Interne că în materie de infracţionalitate are de-a face cu cetăţeni ai României, nu cu etnici de cetăţenie română.
În sfîrşit, vînarea de ţigani amărîţi la care se dedau tot soiul de neisprăviţi care, chipurile, reprezintă autorităţile României mă face să-mi amintesc de spusele citate ale unui fost lider comunist, Lucreţiu Pătrăşcanu, "Înainte de a fi comunist, sînt român!". Dacă am înţeles bine, faţă de majoritatea puterilor comuniste ale vremii, Pătrăşcanu a vrut să apere o minoritate reprezentînd un popor. Acum diriguitorii României ar trebui să precizeze că înainte de a fi români, sînt oameni, pentru a-i potoli pe interniştii care se războiesc cu compatrioţi ai lor ţigani.