Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Centenar:
Personajele teatrului de Teodor Vârgolici

Anul acesta, la 18 octombrie, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Mihail Sebastian. Cu acest prilej, Editura Hasefer ne-a oferit un extrem de interesant Dicţionar de personaje din teatrul lui Mihail Sebastian, elaborat de un eminent colectiv de cadre didactice de la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, alcătuit din Lucian Bâgiu, Constantin Cubleşan (care a îndeplinit şi misiunea de coordonator), Gabriela Chiciudean şi Ileana Ghemeş. Deşi au existat mai multe modele de dicţionar ale personajelor din diverse opere ale literaturii universale, ca, de pildă, celebrul dicţionar al personajelor din Comedia umană a lui Balzac, realizat de Fernand Lotte, în literatura română astfel de lucrări au început să apară destul de târziu, spre sfârşitul secolului al XX-lea. O primă tentativă a făcut Pompiliu Marcea, în 1977, reconstituind Umanitatea sadoveniană de la A la Z. După monumentalul Dicţionar al personajelor lui Dostoievski, în două volume (1983, 1996), Valeriu Cristea ne-a dăruit Dicţionarul personajelor lui Creangă (1996). Alcătuirea unor astfel de utile instrumente de lucru pentru exegeza istorico-literară, dar şi pentru iubitorii de literatură, l-a preocupat şi pe D. St. Rădulescu, stins din viaţă cu câţiva ani în urmă, la o vârstă aproape centenară. Cu mari eforturi şi sacrificii a putut tipări, în tiraje "confidenţiale", la Editura Ramira, Dicţionarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu (1998), urmate de dicţionarele personajelor din romanele Sfârşit de veac în Bucureşti de Ion Marin Sadoveanu, Viaţa la ţară şi Tănase Scatiu de Duliu Zamfirescu şi Ciocoii vechi şi noi de N. Filimon.
în mod fericit, continuarea exegezelor de acest gen şi-a asumat-o Constantin Cubleşan, în cadrul Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, publicând mai întâi, în 2002, Dicţionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale, la Editura Dacia din Cluj-Napoca. A urmat apoi, în 2005, Dicţionarul persojelor din teatrul lui Lucian Blaga, la aceeaşi editură Constantin Cubleşan coordonând, pe lângă contribuţia sa personală, colectivul de specialişti format din Lucian Bâgiu, Diana Câmpan, Gabriela Chiciudean, Ileana Ghemeş, Emilia Ivancu, Georgeta Orian, Mircea Popa, Carinina Tămăzlăcaru şi Iuliana Wainberg-Drăghiciu. Noul Dicţionar de personaje în teatrul lui Mihail Sebastian, elaborat de colectivul amintit la începutul acestei cronici, este, ca şi cele anterioare, o lucrare vastă, de remarcabilă competenţă istorico-literară, analitică şi metodologică, o radiografiere infinitezimală a tuturor personajelor, principale şi secundere, în individualitatea proprie şi în conexiunea acţiunii, clasificate alfabetic, chiar dacă nu poartă un nume propriu, ca, de pildă, Băiatul cu cafele din Ultima oră, Conductorul din Steaua fără nume, Maiorul din Jocul de-a vacanţa şi altele. Fiecare personaj este prezentat, mai amplu sau mai succint, în funcţie de locul pe care îl ocupă în desfăşurarea conflictului dramatic. Accentul principal e pus pe definirea psihologică a personajelor, a comportamentului lor în evolouţia situaţiilor în care sunt angrenaţi. Spre exemplu, personalitatea lui Alexandru Andronic, din Ultima oră, relevă Constantin Cubleşan, "se conturează treptat, în raporturile sale cu cei care îl asaltează agresiv ori compasional, definind un caracter ferm, integru, incapabil de compromisuri şi mai ales dezinteresat, chiar incapabil a înţelege şi a accepta, a participa la orice fel de şantaj pentru a dobândi avantaje materiale ori poziţionale în societate. Şantajul pe care îl acceptă în final, căruia îi cade victimă fericită, anume acela de a pleca într-o expediţie pe urmele lui Alexandru cel Mare, se datoreşte capcanei pe care i-o pregăteşte, strategic, Magda, îndrăgostită şi ea de marele erou al Macedoniei, dar şi de Andronic." în comparaţie cu celelalte personaje feminine din teatrul lui Mihail Sebastian, remarcă Gabriela Chiciudean, Nadia din piesa Insula "este o eroină aparte, care rupe vechile canoane. Corina îi tratează pe bărbaţi ca pe nişte copii. Mona nu e capabilă să îşi păstreze iluzia fericirii în lumea aspră şi urâtă, iar Magda reacţionează din instinct şi simţ practic, fără a avea maturitatea de gândire a Corinei. Şi dacă toţi eroii dramaturgului sunt, în general nişte resemnaţi care îşi trăiesc drama în tăcere, marcaţi de neputinţă, Nadia luptă pentru viaţa ei cu orice mijloace, chiar dacă dramatismul ei este discret, lipsit de scene tragice puternice, de lacrimi sau strigăte impresionante."
Demn de remarcat este faptul că autorii medalioanelor nu se limitează la rezumarea strictă a intervenţiilor personajelor în cadrul acţiunii, ci se sprijină deseori pe propriile mărturii ale lui Mihail Sebastian, pe date relevante din biografia sa, pe modul în care experienţele sale de viaţă proprie au avut reverberaţii în anumite piese. Astfel, Corina din Jocul de-a vacanţa, argumentează Lucian Bâgiu, "se datoreşte a fi imaginea virtuală a femeii iubite de autor la modul ireal, chiar şi în datele relaităţii. Mihail Sebastian însuşi s-a confesat explicit, în Jurnal, cu privire la faptul că prima sa piesă de teatru este scrisă expres pentru actriţa Leni Caler, alături de care a trăit o tulburătoare şi deconcertantă poveste de dragoste, în bună măsură inefabilă lui însuşi." Frecvent, portretizarea personajelor şi definirea conflictelor dramatice sunt completate cu opinii sugestive formulate de comentatorii anteriori ai teatrului lui Mihail Sebastian. Despre Ultima oră, Cornelia Ştefănescu afirmă că, aici, Mihail Sebastian "reia cu mijloace proprii tradiţia teatrului caragialesc, cu intriga localizată de astă dată în mediul gazetăresc şi al protipendadei economice, demonstrând, cu fapte, ceea ce a afirmat în repetate rânduri în cronicile sale dramatice: că autorul Scrisorii pierdute continuă să exercite o influenţă covârşitoare asupra teatrului nostru de comedie."

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara