Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Poezii:
Poezie de Gheorghe Grigurcu

Interior

Mîzgălituri de aer proaspăt pe oglinda asta stătută
umbre de nori cirus tolănite-n aşternut
şi munţii au crescut în bucătărie
s-au copt aidoma unor cozonaci
nu te-nduri să-i mai alungi.


Clipa poetului

Dilată clipa suflînd într-însa
ca şi cum nu i-ar aparţine

apoi după ce se înalţă-n tării
aidoma unui balon colorat
dă din mîini se-agită clamează că-i a lui.


Fabulă

O ciocănitoare bate cu ciocul
în trunchiul copacului dar nu i se deschide

o ciocănitoare bate cu ciocul
într-un nor argintiu dar nu i se deschide

o ciocănitoare bate cu ciocul
în Soare dar Soarele dă la o parte
aripile ciocănitoarei cum două canaturi de uşă
şi intră El într-însa.


Perfecţiune

Fie că e lumină fie că e întuneric
fie că e o penumbră dulce şi aromată
aidoma ceaiului
păsările cîntă de zor
doar ceea ce nu putem auzi.


Ritual

Pe-o seceră bat razele Soarelui
ea taie răul din viaţă

pe-o seceră bat razele Lunii
ea taie din viaţă binele

pe-o seceră bat împreună Luna şi Soarele
ea taie vieţile noastre.


Semn de carte

Egoistă geometria Formei
cu certitudinile ei de neclintit

vanitoasă cu muchiile strînse cum dinţii
cu mersul ţeapăn de mecanism ocolind

sînul matern pururi cald al informului.


Experienţă

Aceeaşi Lună ne pîrjoleşte rănindu-ne
dar nu şi-acelaşi timp

acelaşi Soare ne oblojeşte rănile
dar nu şi-acelaşi timp

înfriguraţi ne privim în oglindă
vedem un chip ridicol
şi dragostea rîde de noi

într-o bună zi dragostea se uită şi ea în oglindă
cu nasul ei de Pinocchio
şi rîde de sine.


Trupul tău

Trupul tău: o sală de clasă
plină cu elevi neastîmpăraţi
unii ascultă alţii visează
unii citesc alţii şoptesc măscări
din cînd în cînd sîngele îmbujorează ferestrele
aidoma Soarelui
oasele scot rîsete de copii.


Scriptică

Să scrii să cauţi să plictiseşti să nu ierţi
pe urmă să-ţi pară rău de tot
cînd ieşi în lume să porţi o lacrimă
cum un breloc.


Una lîngă alta

Una lîngă alta clipele
strînse zgribulite spre-a traversa vremea
cum o apă

semnalmentele lor
deja-n catastiful feribotului

aerele lor fumurile lo
r (fie şi de ţigară) dînd tîrcoale înţelesulu

i apoi pe malul celălalt despărţindu-se
mîngîindu-se clipele
cu gesturi de rutină
ca şi cum ar mai fi împreună.


Semn de carte

Cît de tare transpiră copacii Parcului
ridicînd poveri care abia iau naştere
din atletica lor încordare.


Eva

Te-ai pregătit/gătit să fii
pur şi simplu: să fii
atît de la-ndemîna orei
cu înscrisurile ei indescifrabile
prin care priveşti impasibilă ca printr-un geam
de-a dreptul cum trece Lumea-ntreagă
în plutitoare straie de vară.


Destin

Nu vei mai putea pleca nicăieri
te vei înşuruba aici
vei fi o piesă componentă a statorniciei
un accesoriu metalic al tradiţiei
care-n ce-o priveşte nu stă-n loc
călătoreşte draga de ea-n toată lumea
de la o vreme e-atît de aferată dichisită
că de-abia o mai recunoşti. 

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara