Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Cronica Dramatică:
Portocalele lui Pepino de Marina Constantinescu


Aceeaşi echipă de creatori, încă un spectacol luminos pentru Teatrul Ţăndărică din Bucureşti: regizorul Cristian Pepino, scenograful Cristina Pepino, compozitorul Dan Bălan şi Dragostea celor trei portocale de Carlo Gozzi, după un scenariu semnat, ca de obicei, de regizorul Pepino. Domnia-sa rămîne nu doar cel mai important, inventiv şi nuanţat în vocabularul artei de păpuşi şi marionete, ci şi un realizator de astfel de montări fără concurenţă. Sînt numeroase teatrele cu acest specific, nu însă şi numele de regizori care s-au ocupat sistematic şi coerent de acest tip de limbaj, încercînd să-l impună şi să inoveze mereu. Margareta Niculescu - stabilită în Franţa - Ildiko Kovacs, regizor şi păpuşar, de curînd laureată a Premiului de Excelenţă în Arta Animaţiei, Brînduşa Zaiţa-Silvestru, Dorina Tănăsescu, un eminent dascăl, sînt doar cîteva dintre personalităţile cu marcă naţională şi internaţională. Prima promoţie de artişti păpuşari şi marionetişti, absolvenţi ai Universităţii teatrale şi cinematografice din Bucureşti după 1990, a adus un suflu nou, un alt stil, noi ambiţii şi motivaţii pe scena Teatrului Ţăndărică, unde majoritatea dintre ei şi-a găsit un loc deschis creaţiei. Mihaela Toniţa Iordache, fostul director al Teatrului, şi Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat şi au sprijinit diferite voci artistice care să se exprime aici, să imprime dinamism şi anvergură noilor tendinţe ale mişcării de teatru pentru păpuşi şi marionete. Aici au pus în scenă Silviu Purcărete şi Ion Caramitru, de pildă, spectacole cu succes de public, remarcate de critica de specialitate, spectacole invitate la multe festivaluri internaţionale. Spectacolul-emblemă, totuşi, în aceşti doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian Pepino.

Premiera cu Dragostea celor trei portocale are foarte mult spirit ludic şi, aşa cum spuneam la început, o lumină specială care aduce un ton optimist şi nobil spectacolului. Am rîs de la început şi pînă la sfîrşit, timp de o oră, am gustat din plin gag-urile şi spumoasele apariţii ale personajelor, ritmul alert al construcţiei şi structurării poveştii, priceperea şi expresivitatea păpuşarilor tineri ai trupei ca Ioana Chelaru - care interpretează trei personaje (Pantalone, Farfarelo, Fata din portocală), Victor Bucur, Mariana Zaharia, Claudiu Iordan. În Pedrolino o întîlnim pe Liliana Gavrilescu, o tînără deja cu multă experienţă de scenă, dobîndită şi din lucrul cu regizorul şi profesorul Cristian Pepino. Fantezia lui şi plăcerea cu care se joacă şi cu care îşi dirijează personajele într-o suită de întîmplări şi de poante, spre încîntarea celor din sală (nu doar copii!) nu sînt atinse în nici un fel de plictis sau osteneală. Pepino ştie foarte precis cum trebuie preparată o poveste, cum trebuie scris un scenariu în care acţiunea să primeze, şi nu naraţiunea. Pedrolino, sluga prinţului Tartaglia (Cristian Mitescu) preia şi funcţia povestitorului, nostim, care ne ia mereu martorii şi partenerii situaţiilor de pe scenă, dirijînd acţiunea şi story-ul ei spre spectatori, implicîndu-i emoţional în păţaniile prinţului, în îngrijorările tatălui său şi ale doctorilor de la palat, în misterul vrăjitoriilor care îl îndepărtează pe Tartaglia de la aleasa inimii lui, prinţesa din portocală. El este amicul nostru şi de aceea compătimim cu el cînd soarbe prea multă licoare bahică din damigeana bunicului şi îi fuge pămîntul de sub picioare. Umorul, spiritul ludic, cheful de joacă, miracolele lumii poveştilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan şi în viziunea lui Pepino le puteţi vedea şi asculta la Teatrul Ţăndărică în Dragostea celor trei portocale de Gozzi. Fiţi cu băgare de seamă! S-ar putea ca la intrarea în sală să primiţi o portocală pe care stă lipită o mică etichetă cu locul dumneavoastră. Nu se ştie niciodată ce poate începe de aici dacă, desfăcînd-o, veţi da nas în nas cu Prinţesa ce a stat ascunsă aici şi v-a aşteptat! Nici sucul de portocale nu este rău, ca şi fructul însuşi, bogat în vitamine şi hrănitor.