Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
Proiectul unei culturi terapeutice de Roxana Racaru


Henry David Thoreau a fost unul din utopiştii secolului al XIX-lea, implicat în mişcarea transcendentalistă a lui Emerson, bun eseist, dar destul de puţin cunoscut la noi. Analiza operei lui, realizată de Marius Jucan din perspectiva proiectului cultural alternativ pe care Thoreau l-a căutat şi, implicit, a modernităţii americane, se adresează, în afara pasionaţilor de studii americane, şi celor interesaţi de doctrine sociale în general.
Normalitatea socială, aşa cum o cunoaştem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esenţiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să-l aducă în prejma ideii despre Om aşa cum este ea în tradiţia umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieşirea din societate (mediu nefast prin dependenţele economice pe care le presupune) şi stabilirea în "sălbăticie". Dar în sălbăticia mai curînd în forma ei de grădină (America în chip de grădină fiind un topos obişnuit al epocii). Cum "livrescul şi naturalul se însoţesc într-o determinare reciprocă", "înglobarea culturalului în natural se petrece pentru Thoreau fără nici un obstacol; individul fiind abilitat prin experienţa singurătăţii să asimileze ca <> preferinţe culturale care indică o fermă orientare filosofică, morală şi chiar politică". Şi asta pentru că singurătatea în natură, spre deosebire de cea la care duce viaţa socială, creează singularizare, şansă a diferenţei, plenitudine: "doar singurătatea îl redă pe om distinct".
Unul din punctele programului lui Thoreau este "nevoia reorganizării întregii activităţi a individului sub auspiciile unei investiţii diferite a timpului afectat muncii" şi prin urmare resemnificarea nu numai a muncii ca atare, ci şi a divertismentului. în centrul atenţiei rămîne mereu individul, considerat ca egal majorităţii, cel pentru care munca, lectura, plimbarea capătă aceeaşi importanţă pentru regăsirea interioară şi pentru descoperirea lumii. O "retorică a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele XIX şi XX şi a consecinţelor lor asupra modernităţii. Dar, din perspectiva Nesupunerii civice, textul lui Thoreau cel mai apropiat de mişcarea anarhistă, "retragerea din lume devine prin practica singurătăţii, anticamera insurgenţei împotriva statului", în numele dreptului individul poate contesta legea, pentru că nu individul trebuie să se adapteze la societate, ci guvernul să se adecveze individului ("guvernul fiind suma unor interese de grup, nu poate avea nici un ascendent asupra vieţii comunităţii", "majoritatea favorizează duplicitatea în care opinia individului este practic redusă la tăcere").
Dincolo de deficienţele inerente oricărui proiect utopic şi de lectura pe care eseurile lui Thoreau o impun (nici în cheie strict realistă, nici contînd exclusiv pe alegorismul lor), critica modernităţii (a efectelor revoluţiei industriale, a primelor semne ale societăţii moderne, de fapt) vizează repunerea emancipării, plenitudinii şi libertăţii în slujba individului, într-o linie a criticii societăţii industriale care culminează cu mişcările de stradă ale anilor '60.
Analiza lui Marius Jucan surpinde în eseurile lui Thoreau premisele şi caracteristicile proiectului unei culturi terapeutice, precum şi pericolele şi utopismul ei, dar şi elemente legate de stilul şi ale formaţiei autorului în discuţie. Totul pus în termeni cît mai simpli, punct de plecare doar pentru o discuţie asupra tradiţiei individualismului american faţă de doctrinele noastre sociale.
Marius Jucan - Singurătatea salvată. O încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernităţii americane, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2001, 192 p., f.p.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara