Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Document:
Scriitorii şi îndrumarea de partid de ---


Încredinţez României literare spre publicare câteva documente extrase din Arhiva C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi Agitaţie. Este vorba de mai multe note informative înaintate conducerii superioare a partidului în care se atrăgea atenţia asupra unor aspecte socotite negative din activitatea Uniunii Scriitorilor şi a revistelor literare. Este incriminat formalismul muncii de partid, absenteismul, faptul că în timpul şedinţelor membrii Biroului U. S. ,citesc reviste" sau ,discută doi câte doi diferite probleme". Se face caz de neimplicarea ideologică a unor scriitori, de ,spiritul de grup", de ,prieteniile neprincipiale", de ,liberalismul" manifestat în publicarea unor articole şi poezii şi de alte metehne care trebuiau lichidate. Aceasta cu atât mai mult cu cât se apropia ţinerea Congresului U. S. (iunie 1956). Una din notele informative este semnată Ştefan Gheorghiu, celelalte sunt nesemnate.

Marin Radu MOCANU



N. R.: Ştefan Gheorghiu a fost activist al C. C., trimis mai târziu la ,munca de jos", adică la ,Gazeta literară" unde a îndeplinit funcţia de redactor şef adjunct.


Informaţie despre unele aspecte ale muncii la Uniunea Scriitorilor

I. Munca biroului şi secretariatului Uniunii Scriitorilor

Reorganziarea secretariatului Uniunii Scriitorilor, prin numirea a 2 secretari adjuncţi, a contribuit în ultima vreme la o oarecare îmbunătăţire a muncii organizatorice în Uniunea Scriitorilor. Totuşi lucrurile nu stau deloc bine, datorită în primul rînd faptului că Biroul Uniunii nu funcţionează bine şi nu-şi îndeplineşte sarcinile statutare.

Şedinţele de birou au devenit deseori o simplă formalitate. Prezenţa membrilor biroului lasă foarte mult de dorit şi paralizează propriu zis munca colectivă în conducerea Uniunii Scriitorilor. Astfel la ultimele 9 şedinţe ale biroului, tov. Tr. Şelmaru a participat o singură dată (şi atunci parţial), tov. Dan Deşliu de 2 ori, tov. I. Vitner de 4 ori, tov. M. Davidoglu şi E. Frunză de 5 ori. Tovarăşii P. Dumitriu şi E. Jebeleanu participă mai regulat, dar fără să contribuie efectiv la dezbaterea problemelor ce figurează la ordinea de zi. Membrii biroului folosesc deseori orele de şedinţă pentru a da telefoane, citesc reviste în timpul şedinţelor, discuta cu doi cîte doi diferite probleme şi aprobă formal propunerile tov. M. Beniuc. Se poate spune chiar că biroul a devenit în ultimul timp o frînă în activitatea Uniunea.

Biroul nu discută problemele de creaţie ale Uniunii. Biroul nu asigură în prezent o îndrumare ideologică justă a literaturii, a revistelor Uniunii. Lucrurile sînt lăsate să meargă la întîmplare.

În fapt, munca biroului e dusă numai de tov. M. Beniuc. Inactivitatea biroului a dus la aceea că în prezent secretariatul Uniunii Scriitorilor conduce efectiv activitatea Uniunii, deşi aceasta este nestatutar. Tovarăşii A. Mihale şi E. Majtény, secretari adjuncţi ai Uniunii muncesc mult, dar nu pot face faţă dacă biroul nu-şi îndeplineşte sarcinile.

Inactivitatea membrilor biroului se răsfrînge în secţiile de creaţie care sînt inactive şi nu se preocupă de orientarea creaţiei în direcţia sarcinilor mari trasate de partid.

Biroul nu reuşeşte să cuprindă activitatea literară ce se desfăşoară în ţară la filiale, cenacluri etc. Există o lipsă de preocupare pentru creşterea de noi cadre scriitoriceşti din rîndul maselor, din rîndul clasei muncitoare.

Biroul nu a analizat niciodată activitatea revistelor ,Gazeta literară", ,Viaţa românească", ,Steaua", etc., nu se preocupă de conţinutul acestora.


II. Activitatea revistelor Uniunii Scriitorilor

Cu toate că revistele literare au obţinut realizări însemnate în ultimul timp, îmbunătăţindu-şi conţinutul şi fiind citite cu interes de către cititori, în activitatea lor mai sînt unele lipsuri ce se cer grabnic lichidate.

,Gazeta literară" nu a ţinut de 8 luni nici o şedinţă de colegiu, cu toate că unii membrii ai colegiului au cerut acest lucru pentru a putea face anumite observaţii cu privire la conţinutul gazetei. De asemenea în cadrul redacţiei nu s-a ţinut de luni de zile o şedinţă plenară cu întregul colectiv pentru analiza activităţii gazetei, a muncii redactorilor, pentru discutarea planului de muncă etc.

,Gazeta literară" ca şi ,Viaţa românească", publică foarte rar articole de atitudine, articole de îndrumare ideologică a scriitorilor. Din articolele publicate străbate în general un ton de mulţumire, de tămîiere generală, articolele critice fiind aproape inexistente. în cîteva rînduri s-au publicat sau erau pe cale să se publice materiale slabe din punct de vedere calitativ, cu confuzii sau chiar cu greşeli ideologice serioase.

În publicarea unor articole sau poezii se manifestă uneori liberalism şi neprincipialitate.

Materialele trimise de colaboratori sînt publicate necritic, fără o discuţie cu autorii respectivi. Deseori se fac chiar concesii neprincipiale în ce priveşte conţinutul muncii pentru a nu ,jigni" pe autor.

Colectivul redacţional al gazetei e destul de puternic şi a dovedit în repetate rînduri că e capabil să asigure apariţia unei reviste bune. Pentru a duce mai departe realizările obţinute este însă necesară lichidarea grabnică a lipsurilor semnalate.

Situaţia la ,Viaţa românească" este mai rea decît la ,Gazeta literară". Redactorul şef tov. P. Dumitriu, nu se ocupă deloc de revistă. în redacţie nu există un nucleu puternic de comunişti. Redacţia manifestă liberalism, lipsă de exigenţă ideologică faţă de materialele publicate. Dese au fost cazurile cînd organele de partid şi de stat a trebuit să scoată din revistă anumite materiale.

,Viaţa românească" a devenit mai neinteresantă în ultimul timp, apare cu întîrziere, tirajul a scăzut.

Biroul Uniunii Scriitorilor amînă de mult timp rezolvarea problemei conducerii şi întăririi redacţiei ,Vieţii româneşti".

III. Atmosfera din Uniunea Scriitorilor

Lichidarea metodelor administrative în conducerea Uniunii Scriitorilor pe baza măsurilor luate în ultimii 2 ani, a contribuit mult la crearea unei atmosfere mai prielnice creaţiei, la apropierea unor scriitori care fuseseră îndepărtaţi, la înlăturarea unor suspiciuni care frămîntau mult o serie de scriitori.

Trebuie să spunem însă că atmosfera din Uniunea Scriitorilor nu este cea mai bună. Dimpotrivă în rîndul scriitorilor îşi face loc tot mai mult spiritul de grup. Se vorbeşte în mod deschis de ,grupul Gazetei literare" (Z. Stancu, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Veronica Porumbacu etc.), de ,grupul Vieţii Româneşti" (O. Crohmălniceanu, Nina Cassian, Marin Preda, N. Tertulian), de ,Grupul de la Scînteia" (S. Fărcăşanu, Dan Deşliu, Eug. Frunză, Traian Şelmaru) şi altele.

Spiritul de grup se manifestă de pildă prin faptul că ,Viaţa românească" nu publică recenzii despre lucrările celor din grupul ,Gazetei literare" şi viceversa, prin apariţia unor articole de polemică între membrii acestor grupuri(discuţia P. Dumitriu - O. Crohmălniceanu), etc.

Toate aceste lucruri înveninează atmosfera şi abat scriitorii de la problemele creaţiei.

Se manifestă de asemenea o oarecare dorinţă de sustragere de la sarcinile obşteşti din cadrul Uniunii, o neparticipare la viaţa şi manifestările Uniunii. Astfel cu ocazia Lunii cărţii, scriitori ca Eugen Jebeleanu, P. Dumitriu, E. Frunză, Dan Deşliu şi alţii nu au vrut să meargă în provincie cu grupurile de scriitori.

La adunarea ce a avut loc la Uniunea Scriitorilor pentru dezbaterea documentelor congresului, au lipsit membri ai biroului sau scriitori fruntaşi ca P. Dumitriu, Dan Deşliu, E. Frunză, Tr. Şelmaru, Cicerone Theodorescu, Z. Stancu, Paul Georgescu şi alţii.

La conferinţa despre articolul lui Lenin ,Organizaţia de partid şi literatura de partid", au lipsit majoritatea scriitorilor fruntaşi.

IV. Munca organizaţiei de bază

Munca organizaţiei de bază a slăbit în ultimul timp datorită îndeosebi slăbirii biroului. Tov. Galan, secretarul org. de bază este în concediu de creaţie, tov. Mihăileanu lucrează acum la ,Contimporanul", tov. Mihale a fost eliberat de munca în birou pentru a se putea ocupa de munca în secretariatul Uniunii, tov. Francisc Munteanu nu activează aproape deloc în birou, etc. tov. Majtény, care ţine locul secretarului org. e şi el foarte aglomerat cu munca în secretariat.

Şedinţele org. de bază nu se desfăşoară întotdeauna la un nivel satisfăcător. Unii membrii de partid lipsesc des de la şedinţe. în anul 1955, tov. Paul Georgescu a lipsit la 9 din cele 10 şedinţe, Dan Deşliu la 4, A. Baranga şi I. Vitner la 3, etc.

Organizaţia de bază se preocupă slab de educarea marxist-leninistă a scriitorilor, de legătura lor cu viaţa, cu oamenii muncii, de combaterea influenţelor ideologiei burgheze.

V. Probleme administrative

Munca Uniunii Scriitorilor suferă foarte mult din cauza unor greutăţi materiale. Astfel, Uniunea nu are un aparat de salariaţi care să ajute biroul şi secretariatul în muncă şi să asigure o permanenţă în activitatea Uniunii.

Astfel, Comisia internaţională nu poate funcţiona căci nu are nici un om salariat. în aceeaşi situaţie se găseşte şi Comisia de îndrumare a tinerilor scriitori. Aceasta împiedică o muncă sistematică de popularizare a literaturii noastre în străinătate, de cuprindere a muncii cercurilor literare, etc.

Mari nemulţumiri crează faptul că o serie de scriitori nu au primit locuinţe, deşi biroul a promis acest lucru în repetate rînduri. Astfel, O. Crohmălniceanu, Marin Preda, Victor Tulbure, Al. Andriţoiu şi mulţi alţii agită mereu această problemă. Unii tineri scriitori nu au literalmente unde locui, fiind nevoiţi să doarmă pe la prieteni sau în redacţii (N. Stoian, N. Labiş şi alţii).

De asemenea, nu a fost încă rezolvată problema localului ,Gazetei literare", din cauză că ,Contimporanul" nu s-a mutat încă la Casa Scînteii. în prezent redacţia ,Gazetei literare" lucrează în condiţii cu totul imposibile şi neprielnice unei bune munci redacţionale.

Schemele unor reviste şi fondul de colaborări sînt mici şi îngreunează activitatea redacţiilor. Neaprobarea de către Ministerul de Finanţe şi C.S.P. a propunerilor Uniunii Scriitorilor prevăzute în proiectul de buget pe 1956, face imposibilă rezolvarea acestor probleme şi va prelungi greutăţile în care lucrează unele redacţii.

În sfîrşit, trebuie să semnalăm faptul că scriitorii aşteaptă cu nerăbdare aprobarea planului de măsuri, elaborat în urma consfătuirii ce a avut loc în luna iulie 1955 la Secretariatul C.C. al P.M.R.

VI. Propuneri

Pentru îmbunătăţirea situaţiei la Uniunea Scriitorilor, propunem următoarele:

- Ţinerea unei şedinţe cu biroul Uniunii Scriitorilor la conducerea Secţiei de Ştiinţă şi Cultură, pentru analiza muncii acestuia.

- Ţinerea unei şedinţe la Secţia de Ştiinţă şi Cultură cu colegiul redacţional şi cadrele de conducere ale ,Gazetei literare", pentru analiza muncii colegiului şi pentru discutarea planului de muncă al gazetei pe trimestrul I, 1956.

- Reorganizarea imediată a conducerii revistei ,Viaţa românească".

- Organizarea unei consfătuiri la Secţia Ştiinţifică şi Cultură cu un grup de comunişti şi cu biroul org. de bază din Uniunea Scriitorilor în vederea discutării sarcinilor ce le revin în legătură cu dezbaterea documentelor Congresului al II-lea al P.M.R. şi cu îmbunătăţirea muncii la Uniunea Scriitorilor.

- Suplimentarea bugetului Uniunii Scriitorilor cu sumele strict necesare pentru a asigura o activitate corespunzătoare.

- Aprobarea planului de pregătire şi desfăşurare a Congresului Scriitorilor în vederea trecerii imediate la luarea măsurilor necesare.

- Aprobarea planului de măsuri elaborat în urma consfătuirii ce a avut loc la Secretariatul C.C.

14.I.1956



Arhiva Istorică Centrală,

Arhiva PCR, secţia Propagandă şi

Agitaţie, dosar 9/1956, p. 14-18.



*

* *

Notă privind o serie de lucrări literare în care se manifestă tendinţe ideologice străine


1. Feeria dramatică ,Satul fără dragoste" de Radu Boureanu apărută în nr. 5 al ,Vieţii româneşti" din 1955 (fragment) şi în ESPLA în 1955 (în întregime).

În această feerie se observă o atitudine ostilă regimului nostru şi Uniunii Sovietice. Prin această feerie poetul cheamă la luptă ,poporul adormit" împotriva ,pericolului roşu". El demonstrează că ,nohaii" din răsărit care au cotropit ţara trebuiesc bătuţi pe cîmpiile Buceagului (R.S.S.Moldovenească) aşa cum i-a bătut cîndva Gruia lui Novac.

2. Tot Radu Boureanu a încercat să publice în ,Gazeta literară" nr. 6 a.c. poezia ,Şi-acum ce poate să se mai întîmple" în care se ridică în mod indirect împotriva îndrumării literaturii noastre de către Partid, chemînd la atitudine împotriva acestei îndrumări.

3. Articolul academicianului Tudor Vianu intitulat ,România şi Franţa" apărut în nr. 46 din 1955 al ,Gazetei literare". Articolul este o manifestare crasă a obiectivismului şi apolitismului, el seamănă confuzii şi prin tăcere, neagă cultura Franţei revoluţionare (nu se aminteşte nici un cuvînt despre Barbusse), nu distinge existenţa (după aprecierea leninistă) a două culturi în sînul naţiunii franceze.

4. Revista ,Steaua" din Cluj sub iniţialele A. G. imediat a pregătit şi a vrut să publice în numărul din decembrie 1955 o notă în care se elogiază articolul lui Tudor Vianu.

5. La începutul lunii ianuarie 1956 ,Scînteia tineretului" a publicat poezia ,Moartea albatrosului" de Nicolae Labiş, poezie îmbibată de un spirit demobilizator. în această poezie era opus simbolului albatrosului ca vestitor al revoluţiei şi a trezirii maselor la luptă un albatros ucis, cu aripa frîntă şi murdărită în noroi.

6. Mai apar o serie de lucrări literare apolitice cum sînt: fragmentele din romanul lui Eugen Barbu ,Groapa" care urmează să apară în revista ,Viaţa românească" nr. 1 - 1956; apar articole de critica literară care ocolesc conţinutul de idei al operei literare făcînd o apreciere empirică, impresionistă, cum ar fi unele dintre cronicile literare ale lui Savin Bratu din ,Gazeta literară", sau cum ar fi articolul ,însemnări despre poezia lui Victor Tulbure" de Aurel Martin, articol apărut în revista ,Tînărul scriitor" nr. 1 - 1956.

7. în ,Viaţa românească" nr. 4 - 1955 a apărut nuvela ,A venit un om" de Francisc Munteanu. în această nuvelă activiştii de partid şi de stat din comună sînt ori duşmani ascunşi ai puterii populare, ori oameni instinctuali care se folosesc de puterea ce o deţin pentru răzbunări personale. Singurul om cinstit este instructorul de partid care vine în comună, însăşi în descrierea lui autorul cade pe panta unor amănunte naturaliste care într-o anumită măsură duc la falsificarea imaginii veridice a activistului de partid.

Şt. Gheorghiu

15. II. 1956

Arhiva Istorică Centrală,

Arhiva PCR, secţia Propagandă şi

Agitaţie, dosar 9/1956, p. 63-64.





*

* *

Notă informativă despre consfătuirea cu un grup de critici literari



Miercuri 15 februarie, a avut loc la conducerea secţiei Ştiinţă şi Cultură o consfătuire cu activul de partid din domeniul criticii literare. Au participat tovarăşii George Macovescu, Ovid. S. Crohmălniceanu, Ion Vitner, G. Ivaşcu, Paul Georgescu, M. Novicov, Silvian Iosifescu, Sergiu Fărcăşanu, Savin Bratu, S. Damian, Ştefan Gheorghiu, Al. Simion, V. Mîndra.

în discuţiile care au avut loc s-au ridicat o serie de probleme privind activitatea din ultima vreme a criticii noastre literare. Participanţii au dat în general o apreciere pozitivă criticii literare, considerînd că în ultimul an s-a produs un însemnat salt calitativ în critica literară, concretizat şi în marele număr de articole, cronici şi recenzii apărute, prin apariţia unor nume noi în critica literară, prin reactivizarea unor critici care au tăcut multă vreme, precum şi prin îmbunătăţirea conţinutului articolelor de critică.

Aproape toţi cei ce au luat cuvîntul au subliniat totodată unele tendinţe negative în materialele de critică literară. Ovid. Crohmălniceanu, M. Novicov şi alţii au insistat asupra fenomenului regretabil al tămîierii scriitorilor fruntaşi, remarcat în multe cronici şi articole. Această tămîiere se face în dauna unei analize critice exigente şi ascunde de multe ori manifestări ale spiritului de grup, ale unor prieteni neprincipiale. G. Macovescu a vorbit despre stilul confuz şi preţios al unor articole apărute, semnalînd totodată primejdia de a se insista asupra analizei formei în dauna evidenţierii conţinutului de idei în analiza operelor literare. S. Bratu a vorbit despre lipsa de curaj a criticii şi a legat acest lucru de atitudinea negativă, extrem de irascibilă, a celor mai mulţi dinsre scriitorii fruntaşi faţă de cea mai măruntă observaţie critică adusă operelor lor.

Ion Vitner şi-a exprimat părerea că în critica noastră literară se manifestă tendinţe neo-impresioniste, se aleargă mai mult după cuvînt decît după ideie. Totodată, tov. Vitner a criticat faptul că tov. Paul Georgescu a publicat 2 articole de critică literară în care susţine două teze contrarii, în legătură cu aceiaşi problemă; tov. Vitner a ridicat în legătură cu aceasta, problema sincerităţii şi fermităţii în critica literară. Ov. S. Crohmălniceanu s-a opus denumirii ,neo-impresionism", criticînd însăşi tendinţa unor critici de a scrie într-un stil ce aparţine arsenalului criticii vechi, burgheze. Paul Georgescu s-a ridicat împotriva folosirii termenului de ,neo-impresionism" pe care îl crede nepotrivit şi de natură să înspăimînte pe critici. El a vorbit de asemenea despre necesitatea de a se realiza o atmosferă tovărăşească în viaţa literară, de ajutor reciproc.

O altă problemă dezbătută a fost aceea a încurajării personalităţii artistice a fiecărui critic, împotriva nivelării stilurilor. Vorbind despre această chestiune, participanţii la consfătuire au precizat că nu poate fi vorba de înflorirea personalităţii artistice altfel decît de pe o platformă ideologică comună şi fermă.

G. Ivaşcu a ridicat problema greutăţilor pe care le întîmpină redacţiile revistelor în atragerea criticilor la discutarea unor probleme de bază ale literaturii, ale esteticii. Criticii se tem să atace problemele dificile ale tipicului şi alte probleme teoretice.

S-a remarcat, de asemenea, lipsa unor studii ample, în lumina marxismului asupra problemelor literaturii actuale ca şi asupra problemelor literaturii clasice. S-a mai discutat despre necesitatea promovării cronicii literare regulate la principalele ziare şi reviste.

Mai mulţi participanţi la discuţii au criticat lipsa unor dezbateri în revistele noastre literare. în legătură cu aceasta S. Damian a vorbit despre necesitatea înlăturării oricăror repercursiuni asupra criticilor care-şi exprimă o opinie, atîta vreme cît aceştia nu se află pe poziţiile duşmanului de clasă.

Unii dintre cei prezenţi au criticat Secţia de ştiinţă şi Cultură, pentru că nu a luat atitudine fermă faţă de plîngerile unor scriitori criticaţi în articole şi cronici. De asemenea au fost criticate unele materiale din ,Scînteia" pentru lipsa unei atitudini critice faţă de scriitorii fruntaşi (ex. cronica despre Cicerone Theodorescu).

Luînd cuvîntul, criticii prezenţi s-au angajat, de asemenea să-şi îmbunătăţească munca, veghind la puritatea ideologică a dezbaterilor literare şi analizînd, în acest spirit, succesele şi rămînerile în urmă ale literaturii noastre. Ei şi-au luat angajamentul să publice anumite articole în presa literară, pe temele sugerate de Secţia Ştiinţă şi Cultură.

24.II.1956

Arhiva Istorică Centrală,

Arhiva PCR, Secţia Propagandă şi

Agitaţie, dosar 9/1956, p. 75-76

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara