Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica TV:
Scrisoare deschisă de ---


Dragă Telefob,

Am citit cu oarecare surprindere cronica t.v. pe care o semnezi în nr. 20 al României literare. Chiar dacă eşti un simplu interimar, nu mă pot abţine să nu-ţi dau o replică pe măsură. Sînt un bătrîn telespectator. Mi-am petrecut mii de ore în faţa micului ecran. Şi cred că am învăţat multe lucruri. Superficialitatea cu care condamni un mijloc de informare de care profită de decenii bune miliarde de oameni mi se pare inacceptabilă. Iată motivul care m-a determinat să-ţi scriu, deşi interimatul în care te afli mă face să cred că vei dispărea curînd din paginile unei publicaţii serioase ca aceea pe care părerile dumitale o compromit.
Posed televizor de la începutul anilor '60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă şi fără moarte, pe care l-am schimbat totuşi, din simţ patriotic, cu un Luchian românesc get-beget. Fireşte, emisiunile de pe atunci erau în alb-negru. Dar ce minune! Ţin minte, dintr-o epocă nu mult ulterioară, cum alb-negrul televiziunii punea în valoare scenografia superbă a lui Bocăneţ. Mai ştii, dragă Telefob, ce efecte scotea scenograful din liniatura alb-negru pe care i-o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de realităţile noastre naţionale? Ei bine, dacă n-aveam televizor, nu rămîneam neinformat cu privire, de exemplu, la noile cuceriri ale artei teatrului? Despre noile cuceriri din film, ce să mai zic? Filmul Reconstituirea nu l-am văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot aşa filmele lui Wajda, Polansky (Cuţitul în apă!), Menzel, Al patruzeci şi unulea ori Sboară cocorii, Mihalkov şi toţi esticii din deceniile de comunism care dădeau clasă vesticilor. Cum să nu recunoşti, în pofida fobiei d-tale, că fără micul ecran am fi rămas mai săraci? Dar să lăsăm filmele. Talk-show-ul lui Tudor Vornicu, l-ai uitat? Dar Serata muzicală a lui Iosif Sava? Nu ne aduceau ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiţi la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă şi nu mai ţii minte ce era pe vremuri o emisiune de acest tip în căpută pe mîinile unui Vornicu. Dacă nu mai ştii, îţi spun eu: talk-show-ul este ce făcea Vornicu, nu ce face Ion Cristoiu! Aşa că nu mai judeca t.v. prin prisma plictiselii din emisiunile de care ai parte; încearcă să-i refaci istoria. Şi lasă-l pe Ioaniţoaia cu Procesul etapei! Aminteşte-ţi de Ultima repriză a lui Paul Ochialbi. Doamne, ce pasiune, ce frumuseţe, într-un sport, boxul, atît de brutal! Şi ce Discovery ori National Geografic? Teleenciclopedia de odinioară era cu adevărat palpitantă. Ai uitat-o, nu e aşa?
Ai uitat cam multe, dragă Telefob, de unde fobia d-tale de om recent. Citeşte-l pe Patapievici şi ai să vezi ce pricăjit eşti din punct de vedere moral şi religios, trăind în prezentul d-tale recentissim şi perisabil ca o pungă de lapte. Şi lasă-l pe telefil să scrie cronica t.v., dacă îţi displace atît de mult t.v.-ul. Stai în banca ta şi ascultă radio-ul. Ori citeşte cărţi. Nu ne bate la cap cu o fobie pe care nu eşti capabil s-o explici.


Andrei Antonescu
Bucureşti

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara