Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica TV:
“Sărmane Yorik!” de Dumitru Hurubă


O ambrozie de Bistriţa de-aş fi băut în plus în noaptea de An Nou, acum aş avea o parte din televizor într-o pungă de plastic, iar restul în spatele blocului.

Înjure-mă oricine de nostalgie comunistă, dar am tânjit după acea explozie de bucurie pusă la cale de TVR-işti înainte de ’89... Cu ce eforturi numai ei ştiau. Mai era o “sârbă”, un “căluşari”, o “ţâpuritură”, un grup folcloric din Bihor, Maramureş, Teleorman sau din Moldova... Vrând-nevrând te bucurai sincer, sperând că, poate, noul an avea să schimbe ceva-ceva. Deşertăciune multă vreme – ştim bine. Ora 12 din noapte era o dezlănţuire terifiantă de culori şi lumină... Venea apoi rândul artiştilor şi actorilor. Ay, mamă, ce paradoaxe (vorba lui Haralampy), apropo de sistemul politic de-atunci şi de umor! Ce minunăţii de scheciuri cenzurate şi ce umor de calitate, dar şi ce interpretări! Ce artişti, ce actori! Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Constantin, Cosma Braşoveanu, Toma Caragiu, Horia Şerbănescu, Radu Zaharescu, Nicu Constantin, Coca Andronescu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu, Stela Popescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Draga Olteanu-Matei etc. etc. etc. Ay, Doamne, ce zei ai umorului!

Şi-acum... ?

Lipsa de texte în mariaj excelent cu lipsa de har, ambele suplinite perfect de glumiţe idioate şi de vulgariţăţi scabroase, revărsau spre telespectatori un soi de umor la care nu se putea râde nici cu gâdilituri... “Vacanţa Mare” s-a chinuit jalnic, acompaniată de ţipetele isterice ale lui Mugur Mihăescu, să scoată ProTv-ul din valul general – nu cred că a reuşit; “Divertis”-ul e obosit(or), iar entuziasmul şi râsetele lui Tony Grecu şi-au pierdut de multă vreme farmecul şi ...eficienţa; a încercat şi Florin Călinescu ceva-ceva cu ai lui, dar nu a fost decât o palidă ramificaţie a “Vacanţei Mari”, un fel de scenetă de care le venea să râdă doar lor; nu mai vorbesc de saltimbanciada de la Naţional Tv executată de duetul Palade-Ţociu, un cuplu aflat în cădere liberă spre zona banalului cu subsol penibil; iar Doru Octavian Dumitru, echipat clovnian, cu gesturi şi priviri mecanico-derutate, în afara câtorva gaguri mai răsărite, s-a cantonat într-o antecameră a umorului mobilată mai mult cu vechituri decât cu noutăţi; în schimb, la România 1, Cosmin Cernat a reuşit, fără nici un efort vizibil, să menţină la aceeaşi joasă înălţime ştacheta cu care ne-a obişnuit postul public nr.1(?) pe care îl şi plătim noi. Aşa ne trebuie! Este meritul prezentatorului că a vrut să facă bici din ceva care, fiind noaptea de Revelion, ar fi trebuit să şi pocnească. Unii spun că a şi reuşit... Bravo! Poate şi pentru că a fost ajutat/secondat de Vlad Enăchescu, amfitrion la ROMEXPO. Personal nu mi-am dat seama – cred că nici ei – ce anume căutau ca prezentatori în ultima Noapte a anului. Poate că şi de aeeea, mi s-a părut în câteva rânduri că se retransmite în direct acel meci celebru de pe mocirla căreia, din neatenţie scuzabilă, i se spunea stadionul Naţional “Lia Manoliu”... Mi-a fost tot mai clar că ambii prezentatori, chinuindu-se să ne conecteze la veselia debordantă din studioul R.1 şi de la ROMEXPO, au fost victimele unui scenariu gândit şi scris de unul dintre marii lor duşmani, sau de cineva abia scăpat de la un naufragiu. Momente interesante mi s-au părut doar atunci când cei doi comunicau neauzindu-se, vorbeau deodată şi, firesc, totul plutind într-un penibil aproape maiestuos.

În concluzie, bine că n-am băut o ambrozie în plus în seara de Revelion, că rămâneam şi fără televizor...

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara