Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Tineri frumoşi de Alex. Ştefănescu

Şcoala de vară de la Sighet

Mă număr printre oamenii cărora nu le e indiferent ce se va întâmpla după moartea lor. Ori de câte ori întâlnesc un tânăr, îl privesc atent, încercând să înţeleg ce e în mintea lui, ce fel de ţară va face din România. De multe ori mă îngrozesc. Formarea tinerilor este lăsată azi, în mare măsură, la voia întâmplării. Numeroşi părinţi sunt atât de incompetenţi ca părinţi, încât ar trebui să li se retragă această calitate. Iar unii dintre profesori sunt blazaţi şi nu îşi fac cu adevărat datoria, doar simulează munca de educaţie.
Şi totuşi, nu e totul pierdut. Există încă în România ceea ce s-ar putea numi focare de conştiinţă, care au, din punctul meu de vedere, mai mare importanţă pentru emanciparea societăţii româneşti decât toate concentrările de capital de după 1989. Un punct luminos pe săraca hartă a educaţiei îl constituie Şcoala de vară de la Sighet, organizată pe lângă Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei - recapitulez pentru cititorii care nu au informaţiile la îndemână, ca şi pentru tinerii care au devenit de curând cititori ai României literare - este primul din seria muzeelor de acest gen deschise în ţările Europei Centrale şi de Est. Cunoscuta poetă Ana Blandiana este cea care a propus proiectul Consiliului Europei, în ianuarie 1993. Consiliul Europei l-a luat sub egida sa şi, câţiva ani mai târziu, l-a inclus între primele trei locuri ale memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi de Memorialul Păcii din Franţa.
În 1997, Parlamentul României l-a declarat "ansamblu de interes naţional". Găzduind prestigioase întâlniri internaţionale şi fiind destinaţia a numeroase călătorii de studii, memorialul a devenit o instituţie de referinţă a cercetării problematicii regimurilor comuniste euro­pene. Printre cercetătorii afiliaţi Centrului de Studii al Memorialului se numără Stéphane Courtois, Vladimir Bukovski, Tom Blanton, Pierre Hassner, Dennis Deletant, Şerban Papacostea, Alexandru Zub.
Seriozitatea şi ţinuta ştiinţifică a cercetărilor Centrului de Studii al Memorialului, condus de Romulus Rusan, a făcut ca o parte a Raportului Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Dictaturii Comuniste - aceea referitoare la represiune şi la sistemul concentraţionar românesc - să fie preluată din banca de date a acestuia.
Memorialul de la Sighet este văzut anual de peste 30.000 de vizitatori, situându-se printre cele mai frecventate instituţii din sistemul muzeistic naţional. Este locul unde îşi fac practica ştiinţifică numeroşi studenţi în Istorie, Politologie şi Jurnalistică (în mod ciudat, mai mulţi din străinătate şi mai ales din Germania). De aici îşi iau temele de cercetare foarte mulţi masteranzi şi doctoranzi. Universitatea din Jena (Germania) a organizat la Weimar un seminar în care s-a prezentat relatarea unei călătorii de studii cuprinzând vizitarea memorialelor şi muzeelor comuismului din }ările Baltice, Polonia, Cehia, Ungaria şi România. Sighetul - cu cele 50 de săli orânduite cronologic şi tematic - a fost socotit cel mai demn de interes, depăşindu-le pe celelalte prin sobrietate, prin caracterul ştiinţific, prin puterea de evocare.
În cadrul celor zece simpozioane organizate între 1993 şi 2002 a fost parcursă sistematic istoria celor 45 de ani de comunism (textele comunicărilor, reproduse în volume, însumând 18.000 de pagini). În aceste condiţii, în mod firesc, memorialul a devenit şi sediul unei Şcoli de vară, ale cărei cursuri se desfăşoară an de an. Admiterea se face pe baza unui concurs, constând din tratarea unei teme propuse de organizatori.
Un adevărat eveniment cultural îl va constitui ediţia din acest an - a zecea - a cursurilor Şcolii de vară, la care au fost invitaţi să ţină prelegeri exegeţi de marcă ai comunismului: Stephane Courtois (coordonatorul Cărţii negre a comunismului), Thomas Blanton (Washington), Goran Lindblad (Stockholm) şi alţii. De asemenea, cei 100 de elevi care vor fi admişi vor putea audia prelegeri despre Mircea Eliade (cu prilejul centenarului), despre cărţile, filmele şi spectacolele cenzurate, despre demolările şi viaţa cotidiană în "epoca de aur", despre soarta deţinuţilor politici.
Am citit cu atenţie condiţiile care trebuie îndeplinite pentru participarea la concursul de admitere (sunt afişate pe site-ul www.memorialsighet.ro). Dacă aş fi tânăr, aş participa şi eu la concurs, cu entuziasm. Oricum, am să ajung şi la Sighet, în iulie, ca să ţin o prelegere şi voi avea prilejul să-i cunosc pe tinerii admişi la Şcoala de vară. Îmi vor fi foarte dragi. Am să mă uit plin de speranţă la ei.

Olimpiada de română de la Iaşi

În dimineaţa zilei de 14 aprilie, anul acesta, m-am aflat la Iaşi, în vasta sală a Teatrului "Luceafărul", unde am asistat la decernarea premiilor pentru faza pe ţară a Olimpiadei de limba şi literatura română destinate elevilor de gimnaziu (este vorba de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, dar un concurs organizat simultan - ce idee inspirată! - i-a adus în aceeaşi atmosferă de olimpiadă şi pe elevii din clasele a V-a şi a VI-a). Rostul meu acolo era să le vorbesc elevilor despre un roman foarte bun apărut recent, Copilul de foc de Mirela Stănciulescu, utilizat ca subiect, de către organizatori, pentru elevii din clasa a VIII-a. N-am văzut peisaj uman mai dătător de speranţe decât mulţimea sutelor de copii şi de adolescenţi îndrăgostiţi de literatură, însoţiţi de profesorii lor. Toţi, absolut toţi, erau frumoşi, nu frumoşi ca nişte păpuşi, ci frumoşi ca nişte fiinţe gânditoare. Delicaţi, spiritualizaţi, cuviincioşi şi, uneori, cu un licăr de ironie în priviri, mă făceau să visez la o ţară care ar avea o asemenea populaţie, dar şi să simt o strângere de inimă la gândul că peste câţiva ani, ieşind din spaţiul ocrotitor al şcolii, ei vor intra în malaxorul brutalităţii şi neruşinării vieţii noastre de fiecare zi.
O adevărată surpriză a fost pentru mine modul - elevat-entuziast, fără nimic funcţionăresc - în care s-a manifestat reprezentanta Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prof. dr. Mina Maria Rusu, inspector general pentru Limba română, autoare, printre altele, a substanţialului studiu Poetica sacrului, apărut în 2005 la Institutul European. Mina Maria Rusu a conceput pentru concurs subiecte dintre cele mai originale, menite să stimuleze spiritul creator, iar când le-a vorbit elevilor
le-a captat imediat atenţia, vorbindu-le cu căldură şi încredere. I s-au asociat, cu acelaşi devotament faţă de cauza limbii şi literaturii române, preşedinta comisiei, Mariana Norel, lector dr. la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii "Transilvania" din Braşov, şi Camelia Gavrilă, inspector general la Inspec­toratul Şcolar Judeţean Iaşi. Acest complot al doamne­lor (girat totuşi de un bărbat, acad. dr. Constantin Ciopraga, preşedinte de onoare al comisiei) a funcţionat infai­libil, dând o serioasă lovitură inculturii şi prostului-gust, atât de răspândite azi.
Nu pot să o uit pe Bianca Maria Marin din Oneşti, o fetiţă din clasa a VI-a, cum s-a apropiat de microfon şi a omagiat, în versuri improvizate de ea, oraşul care a găzduit olimpiada: "Oriunde am fost/ am călcat/ cu sfială,/ fiindcă în suflet/ cu emoţie am simţit/ că Iaşul întreg/ e o magnifică/ şi sfântă catedrală/ cu toţi/ ne-am închinat/ pioşi/ la sfinţii noştri/ cei frumoşi/ la Cantemir/ şi Eminescu,/ la Creangă şi la Maiorescu/ la Sadoveanu/ Topârceanu,/ la Ionel Teodoreanu..." Bianca Maria Marin este o vedetă a olimpiadei. Ca şi anul trecut, ea a luat anul acesta cea mai mare notă dintre toţi partici­panţii la concurs (fie ei din clasa a V-a, a VI-a, a VII-a sau a VIII-a!). N-am nici o îndoială că simpatica puştoaică îi va nega, peste numai câţiva ani, pe "sfinţii noştri cei frumoşi", aşa cum n-am nici o îndoială că, peste alţi câţiva ani, îi va redescoperi. Important este că dragostea de limba şi literatura română se transmite din generaţie în generaţie, că nu se stinge.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara