Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Reacţii imediate:
Un album care e mai mult decât un album de Alex. Ştefănescu

Irina PetraŞ este un critic literar complet. Comentează producţia editorială curentă, scrie şi despre clasici, pentru a oferi contemporanilor repere, întocmeşte lucrări de sinteză, face consideraţii asupra limbii române, participă la colocvii şi lansări de cărţi şi mai şi conduce Fililala Cluj a USR, nu ca o funcţionară, ci ca un creator de viaţă literară. Iar toate acestea le face cu talent şi inspiraţie, dându-le celor din jur sentimentul plăcut că se află în raza unei conştiinţe critice atotcuprinzătoare şi atotpătrunzătoare, că scrisul lor nu este o "invocaţie şadresatăţ nimănui".
Din strădania ei de critic literar în acţiune a rezultat şi un album, bogat în informaţii şi imagini, consacrat vieţii literare din Transilvania din ultimul secol. Albumul, publicat în împrejurările sărbătoririi centenarului Uniunii Scriitorilor din România (continuatoare a Societăţii Scriitorilor Români, care s-a constituit la 28 aprilie 1908), cuprinde un Scurt istoric, preluat de pe site-ul USR, şi un capitol intitulat Repere cronologice, compilaţie amplă, în care se regăsesc informaţiile din Scurt istoric, completate (cum explică autoarea însăşi) cu "date culese din diverse surse, fie de pe internet, fie din dicţionare şi enciclopedii (vezi bibliografia), date vizând viaţa literară din Ardeal, ca şi câteva sute de fotografii (unele, din păcate, cu explicaţii lacunare).

Irina Petraş admite că lucrarea nu este exhaustivă şi anunţă, în stilul ei cordial, că aşteaptă observaţii şi sugestii pentru o nouă ediţie (în ultimul număr, din iulie 2008, al revistei Astra din Braşov, a şi apărut un articol de Nicolaie Stoie care va putea fi folosit cândva, printre altele, pentru îmbunătăţirea calităţii informaţiilor din volum). Dar chiar şi varianta de acum este extrem de utilă pentru cine vrea să-şi facă o idee despre viaţa literară instituţionalizată din Transilvania din secolul douăzeci, dar şi din alte secole, întrucât autoarea se lansează în incursiuni îndrăzneţe dincolo de limitele cronologice menţionate în titlul lucrării.
Iată primele enunţuri din Repere cronologice:
"1409 - la Oradea, începe construcţia unui spaţiu special destinat bibliotecii, sub patronajul episcopului Andrea Scolari, zis şi florentinul.
1508, 10 noiembrie - Macarie tipăreşte un Liturghier, prima carte în limba slavonă pe teritoriu românesc.
1528-1530 - e atestată introducerea tiparului în Transilvania, la Sibiu.
1535 - îşi începe activitatea tipografia susţinută de Honterus, la Braşov.
1550 - îşi începe activitatea tipografia din Cluj.
1556 - apare la Cluj gramatica latinească a lui Gregorius Molnar."
Parcurgerea Reperelor cronologice echivalează cu o captivantă călătorie în timp. Multe dintre informaţii, deşi comunicate într-un stil sobru, au o puternică rezonanţă afectivă în conştiinţa noastră. Aşa sunt, de exemplu, cele care îl prevestesc sau îl evocă indirect pe Eminescu:
"1864 - se înfiinţează la Viena Societatea literară şi ştiinţifică a studenţilor români.
1865 - apare la Pesta, apoi la Oradea, revista Familia, a lui Iosif Vulcan."
Ne impresionează, de asemenea, momentele de solidaritate a românilor din regat cu cei de peste munţi:
"1911, 5 martie - Şezătorile literare iniţiate de Societatea Scriitorilor Români ajung în Transilvania, începând cu Sibiul, centrul românismului transilvănean. Caton Theodorian scrie în revista Căminul nostru: "La Sibiu ne întâmpină marele Goga şi Octavian Tăslăuanu, conducătorii revistei Luceafărul ş...ţ. Şezătoarea a fost un triumf". Au participat: Octavian Tăslăuanu, Octavian Goga, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Caton Theodorian, D. Nanu, I. Agârbiceanu, Corneliu Moldovanu, Dinu Ramură, A. Mândru, Maria Cunţan, actriţa Maria Filotti."
După 1918 viaţa literară românească din Transilvania, bineînţeles, se intensifică, participând la cel mai bun moment din întreaga istorie a literaturii române, iar după 1944 intră într-un lung război rece cu autorităţile comuniste, care are perioadele lui de armistiţiu. Toată această creştere şi descreştere - dar, până la urmă, făcând un total, creştere - a vieţii literare este urmărită până în zilele noastre. În complicitate cu un Dumnezeu al scriitorilor, Irina Petraş trece în cronograful său drept evenimente sigure manifestări care vor avea loc în ultimele luni ale anului 2008:
" 2008, septembrie - Concursul naţional de proză şi eseu ŤPavel Danť.
2008, octombrie - Zilele prozei la Cluj - ediţia a II-a, naţională.
2008, octombrie - Concurs Naţional de Poezie ŤOctavian Gogať, Muzeul Ciucea.
2008, 7 octombrie - ediţia a XXIV-a a Festivalului Naţional de Poezie ŤGeorge Coşbucť, Bistriţa.
2008, noiembrie - Reuniunea de toamnă/ iarnă a scriitorilor clujeni.
2008, noiembrie - Saloanele ŤLiviu Rebreanuť.Ediţia a XXVII-a a Festivalului Naţional de Proză ŤLiviu Rebreanuť, Bistriţa."
Nu ne-ar fi displăcut ca istoria în date a Irinei Petraş să meargă până în 2108. Şi să fi citit în ea, printre altele:
"2108, noiembrie. Festivalul Naţional de Critică şi Istorie Literară ŤAlex. Ştefănescuť, Cluj."
Reperele cronologice se încheie însă în 2008. Ele se întrepătrund cu albumul propriu-zis, a cărui răsfoire ne încarcă de nostalgii. Iată o fotografie din anii '50, reprezentându-i pe membrii redacţiei Almanahului literar şi revistei Steaua: G. Tomuţa, D.R. Popescu, I. Florea-Rarişte, Mircea Tomuş, Leonida Neamţu, G. Munteanu, Victor Felea, Aurel Rău, A. E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Teofil Buşecan. Toţi sunt îmbrăcaţi în costume elegante, cu vestă şi cravată, unii cu papion. "Boieri ai minţii" dintr-o epocă a salopetelor de şantier şi a şepcilor muncitoreşti. Este vorba, probabil, de o inerţie a stilului de viaţă dinainte de război. (Din păcate, astăzi, scriitorii tineri poartă, din proprie iniţiativă, o vestimentaţie proletară, compusă din blugi scorţoşi, mai mult nespălaţi decât prespălaţi, şi "geci" vopsite în culori ţipătoare). George Munteanu, serios şi delicat, stă solemn pe unul din scaune, picior peste picior, cu mâinile împreunate. Ce curs extraordinar despre Eminescu a ţinut la Bucureşti pe vremea studenţiei mele (1965-1970)!

Altă fotografie din anii '50 îl înfăţişează pe Lucian Blaga, alături de Dumitru Pătruţ şi Ion Muşlea. Lucian Blaga, marcat de vârstă şi de ostilitatea cu care era tratat de oficialitate, are o atitudine rigidă şi se străduieşte fără succes să zâmbească în faţa aparatului de fotografiat.

Într-o fotografie datînd din 1 mai 1963, Ana Blandiana şi un bărbat tânăr şi înalt merg ţinân­du-se de mână pe stradă, în plin soare. Bărbatul este, bineînţeles, Romulus Rusan. Cei doi merg şi azi, după 45 de ani, ţinându-se de mână. Fotografia ar trebui văzută şi de fostul demnitar comunist Ştefan Andrei, care, în zilele noastre, în loc să trăiască retras, reflectând asupra trecutului său ruşinos, de om al lui Nicolae Ceauşescu, scrie insanităţi despre poetă.

Sunt în album şi instantanee ale unor activităţi care astăzi ni se par înduioşător-hilare cum ar fi participarea scriitorilor, constituiţi în "prezidii", la manifestări de genul Luna cărţii în Cooperaţia meşteşugărească (Vasile Igna, Doina Cetea, C. Cubleşan) sau Luna cărţii la sate (Ştefan Damian, Petru Poantă, Ion Mureşan, Traian Iancu, Negoiţă Irimie, Vasile Sălăjan). Ar merita relansate aceste activităţi, fie şi în forme noi, cum ar fi "Luna cărţii în supermarket-uri" sau "Luna cărţii pe Internet".

Sute de alte documente fotografice reuşesc, cu puterea de sugestia a imaginii, să confirme existenţa unei vieţi literare româneşti neîntrerupte (şi) în Transilvania, fapt care are un efect tonic asupra conştiinţei noastre de scriitori. La trecutu-ne mare, mare viitor! Irina Petraş merită felicitări. În ceea ce mă priveşte, am luat hotărârea definitivă ca, ori de câte ori vor fi alegeri la USR, pentru oricare post de conducere, să votez doar critici literari.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara