Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Vuvuzela, vuvuzeaua de Rodica Zafiu


Transmisiunile de la Campionatul Mondial de fotbal au impus cu mare rapiditate un nou cuvânt la modă internaţional: vuvuzela, denumirea unei trompete foarte simple, dar asurzitoare.

Termenul, originar, ca şi obiectul, din Africa de Sud, este explicat deja în zeci de glosare din internet (originea sa e controversată, atribuită mai multor limbi locale, dar cu o foarte probabilă componentă onomatopeică); în prezent, Google îi indică peste 20 de milioane de atestări. Cu promptitudine, Wikipedia l-a înregistrat în versiunile sale în 56 de limbi (în esperanto a căpătat forma vuvuzelo!). Cuvântul e un exemplu clar al modului în care funcţionează globalizarea mediatică.

Nu se pot face deocamdată comparaţii serioase între gradul de pătrundere a termenului în diferite limbi, aşa cum nu se pot face previziuni în legătură cu şansele lui de a intra cu adevărat în uz, dincolo de pitorescul unui eveniment sportiv. În orice caz, în română succesul său a fost uriaş: probabil pentru că are aspect onomatopeic, nu ridică dificultăţi de pronunţare şi intră perfect în tiparul morfologic al substantivelor feminine articulate. Dubla pasiune pentru neologisme şi pentru onomatopee a condus la o adaptare morfologică imediată şi la o productivitate lexicală şi semantică extremă. E uimitor cum împrumutului lexical i s-a refăcut prompt un singular nearticulat -vuvuzelă („Un oligarh rus a cumpărat o vuvuzelă de 21.000 de dolari!", cancan.ro, 2.07.2010) - şi i s-a completat flexiunea cu forme de plural („Concert cu vuvuzele; Vuvuzelele sunt simbolul Cupei Mondiale de fotbal din Africa de Sud", stiri.rol.ro) şi de genitiv („Ucis din cauza vuvuzelei!", prosport.ro, 5.07. 2010; „am încercat să ignor zumzăitul enervant al vuvuzelelof, hotnews.ro, 11.07.2009). Adaptarea morfologică s-a înregistrat şi în alte limbi, în primul rând prin formarea unui plural (în -s, în engleză, franceză, spaniolă).

În română, au apărut deja derivate ad-hoc de la vuvuzelă: un verb a vuvuzeli, cu totul accidental („şi-mi vine să vuvuzelesc", forum.hot-news.ro, 2.07.2007), precum şi variante verbale: a vuvuzi, latent în numele de acţiune vuvuzeală („ Vuvuzeală nu există doar la turneul din Africa de Sud", dorintudoran.com, 17.06.2010; „Ce-i cu vuvuzeala asta?", rsshunt.ro, 18.06.2010) sau a vuvuzela, în participiul vuvuzelat („meciuri «vuvuzelate» la maximum", hotnews.ro, 18.06.2010); adjectivul vuvuzelesc e mai rar („comportament vuvuzelesc", surorilemarx.wordpress.com, 15.06.2010), dar vuvuzelicare deja câteva zeci de atestări („Fără modestie, numai noi mai lipseam din peisajul, şi sper să mă auziţi când zic asta, feeric şi vuvuzelic", sfinxu.blogspot.com; „zgomotul vuvuzelic despre care vorbim cu toţii", rsshunt.ro, 18.06.2010). Plăcerea şi uşurinţa derivativă sunt de altfel un fenomen internaţional, cum o atestă şi un adjectiv vuvuzelic în texte în engleză („vuvuzelic euphoria", docstoc.com, „vuvuzelic enthusiasm", h uffingtonpost. com 14.06.2010) sau vuvuzelico în italiană şi spaniolă („disturbo vu vuzelico ", web. comm unity. gaz-zetta.it, „El sindrome vuvuzelico", crisolplural. com).

Semantic, aceeaşi frenezie i-a cuprins pe comentatorii care extind termenul ca metaforă a agitaţiei, a gălăgiei şi a demagogiei („în viaţa cotidiană, întâlnim vuvuzele autohtone la tot pasul. Le găsim în viaţa politică, mondenă, socială, jurnalistică. Cele mai asurzitoare vuvuzele le întâlnim în lumea politică", ziare.com, 3.07.2010). Nici aici româna nu e o excepţie („Unlike Margaret Thatcher and her vuvuzela nationalism, David Cameron makes patriotism sound appealing", zimbio.com, 17.06.2010).

În fine, în română foarte interesantă e şi crearea unei variante marcat ironice a cuvântului, prin refacerea unei forme de singular pornind de la plural. După modelul stea/stele, chiftea/chiftele, cucuvea/cucuvele, se reface uneori în limbajul popular un singular în -ea, din pluralul în -ele. Forma vuvuzea (articulat: vuvuzeaua) e destul de răspândită, fiind folosită cu evidente intenţii glumeţe: „Ia vuvuzeaua, neamule! Sunetul Cupei Mondiale la tine pe telefon" (click.ro, 17.06.2010), „Spania, vuvuzeaua şi caracatiţa" (puterea.ro, 12.07.2010).