Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Noul val:
1.000.000 de cititori on-line de Alex. Ştefănescu

Un elev de liceu, Andrei, cam urâţel, se îndrăgosteş te de o fată frumoasă, Ramona. Ameţit de alcool, la aniversarea unui prieten comun, dansează cu ea şi îşi face iluzia că o va avea chiar în acea noapte.
„Dar – comentează el cu năduf – norocul nu ţine niciodată cu cel care vrea să fută”. Ce se întâmplă? Ducându- se la toaletă, constată că acolo miroase foarte urât şi vrea să părăsească încăperea, dar tocmai atunci bate cineva la uşă. „Nu ştiam ce să fac: dacă ieşeam atunci, ar fi părut că eu m-am bălegat ca vaca şi picam de prost.” Aşteaptă câteva minute, până când nu mai aude niciun zgomot, şi iese. Ca un făcut, în faţa uşii aştepta tocmai Ramona: „era cu încă o prietenă – explică Andrei cititorului, pe care îl tutuieşte – îţi dai seama că nu avea cum să se pişe singură”.
Dând dovadă de spontaneitate, nefericitul adolescent o ia pe Ramona de mână şi dă să plece cu ea de acolo cât mai repede. Iată însă că tocmai atunci un prieten de-al lui intră în WC şi începe să urle. „– Băăă, veniţi toţi să vedeţi cum s-a căcat Ciobanu!!!” Drept urmare, ocazia de-a o cuceri pe fată se pierde.
Cu acest eşec dramatic începe un roman care poartă delicatul titlu Suge-o, Ramona! Autorul său, un tânăr originar din Suceava, care se numeşte tot Andrei Ciobanu (de unde ar putea rezulta că îşi povesteşte în carte propriile lui peripeţii de pe vremea liceului), menţionează cu mândrie pe copertă faptul că fragmentele din romanul său postate anterior pe Internet au adunat 1.000.000 de cititori!
Mândria lui mi-aminteşte mândria cu care Gigi Becali se lăuda că un ziarist francez vorbise despre „becalizarea României”. Ne aflam pe o scenă, ca invitaţi ai lui Mihai Tatulici, în faţa unui public numeros. Am încercat să-i explic lui Gigi Becali că ziaristul francez vorbise despre becalizarea României ca despre o catastrofă (iar publicul m-a aplaudat, arătând că era de aceeaşi părere). Gigi Becali o ţinea însă una şi bună că un străin îi recunoscuse triumful.
Într-un mod similar reacţionează Andrei Ciobanu, jubilând la menţionarea celor 1.000.000 de cititori. Dacă au fost într-adevăr atâţia, ar trebui să ne alarmăm, nu să ne bucurăm, fiind vorba de o catastrofă la fel de înfricoşătoare ca becalizarea României.
Dintre românii cu care sunt contemporan şi pe care îi iubesc fără să-i cunosc, numai pentru că sunt români, 1.000.000 citesc texte puerilscatologice, ca romanul lui Andrei Ciobanu! Ce trist!
Propoziţia cu verbul la imperativ „Suge-o, Ramona!” nu este un joc de cuvinte licenţios (de genul: ţi-am dat o îngheţată, suge-o, Ramona!), ci o formulă de admonestare propriu-zisă din limbajul derbedeilor din vremea noastră. Autorul o afuriseşte în modul acesta pe Ramona, de multe ori, dar la fel îi blagosloveşte şi pe alţii: „Suge-o, Andrei!”, „Suge-o, Silviu!” etc. Nu ezită să se stropşească şi la cititor: „Suge-o, cititorule!” Pe de altă parte, face uneori efortul intelectual de a dezvolta scurta propoziţie: „Suge-o, Ramona, de unde căcat ai ştiut tu de treaba asta!?”
Episoadele amoroase (cu Alina, Anemona ş.a.m.d.) se repetă după metoda post-post-modernă copy-paste, diferenţele fiind insignifiante. La fel se repetă şi eşecurile înregistrate de Andrei Ciobanu în încercarea de-a o poseda pe Ramona, care se lasă sărutată, mângâiată şi explorată numai până la o anumită limită. Când acea limită este depăşită, fata protestează.
„– Dar ce faci?
– Tu ce crezi că fac? îi spun eu încrezător.
– Nu, Andrei. Asta nu o să se întâmple.
– De ce? întreb eu, cu boxerii debusolaţi.
– Pentru că eu nu sunt o curvă, da? Nu vreau să mai duc o viaţă ca până acum, în care să fac sex din prima seară cu fiecare tip pe care îl întâlnesc, să-l las să facă ce vrea din mine, să o bage oriunde vrea el şi după aia să mă simt ca un căcat a doua zi.”
În afară de numeroasele pagini de acţiune sexuală, uneori ratată, găsim în carte şi cugetări, care ar putea fi folosite ca texte pentru manele:
„În pat toţi suntem curve şi psihopaţi.”; „Trebuie să-ţi creezi un vis, indiferent cât de imposibil pare, şi să-l urmezi până îl prinzi de un picior.”; „Femeile de genul ăsta se fut şi din frustrare, nu doar din dragoste, şi s-ar putea să fie mai bune la pat decât celelalte.”; „Cu toţii ne dorim lucruri pe care nu le putem obţine, pentru că în viaţă avem nevoie de ţeluri şi de visuri.”
În sfârşit, ne putem delecta şi cu descrierile de un umor involuntar ale actului sexual: „şi-a încolăcit picioarele în jurul meu, m-a strâns puternic în braţe, şi-a dat ochii peste cap şi a muşcat din aer, ca şi cum ar fi încercat să rupă o bucată imaginară de şorici.”
Merită compătimiţi cititorii din ţările în care nu se face „pomana porcului” pentru că nu vor înţelege o comparaţie atât de subtilă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara