Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 


de

în ultima vreme, mulţi critici suedezi observă acest fapt: cu cât trece timpul cu atât mai mult creşte modernitatea Selmei Lagerlöf. Şi eu, care scriu aceste rânduri, am aceeaşi senzaţie, înţelegând prin modernitate o capacitate a scriitoarei de a aparţine tuturor timpurilor, asemănătoare celei a copiilor de a se juca într-un fel care nu se perimează niciodată. La fel îmi apar jocurile transcendentale ale zeului Krishna care prin joc împrospăta lumea în fiecare primăvară. La fel acel "Nothing" al poetei Emily Dickinson prin care se spun poveştile inimii - acel "Nimic" care e "forţa prin care se renovează lumea".

Hjalmar Gullberg scria că Marbacka - locul naşterii Selmei Lagerlöf, unde şi-a petrecut şi copilăria, simbolizează "geneza" şi rămâne legat pentru totdeauna de numele scriitoarei. La fel la noi Humuleştii pentru Creangă şi Bacăul pentru Bacovia.

în o sută cincizeci de ani, acel acasă care este Marbacka, locul naşterii Selmei Lagerlöf, s-a transformat într-o lume, lumea vie a unei mari părţi din cărţile acestei scriitoare.

A crea ex nihilo lumea ta este un joc transcendental care a început într-un mic loc de provincie, marcând puternic de-a lungul anilor romanul suedez. Saga lui Gösta Berling îşi are acolo rădăcinile, în acel spaţiu restrâns, cu atmosfera vieţii de familie, un mediu ambiant despre ce se spune că a fost "cordonul ombilical" al celor mai mari succese literare ale scriitoarei: Saga lui Gösta Berling, Nils Holgersson şi chiar istoria Ierusalimului. Acest loc magic a fost primejduit când proprietarii casei au fost nevoiţi să o vândă, urmând alte şase rânduri de proprietari care au făcut transformări dureroase, până ce scriitoarea, devenită celebră, a izbutit, în 1909, cu banii primiţi la Premiul Nobel (suma de 139.799 coroane) s-o reconstruiască. S-au adăugat sumele câştigate în urma turneelor făcute în lume de laureata Premiului Nobel, peste tot omagiată.

"Marbacka a fost marea mea iubire" a scris Selma Lagerlöf după ce casa copilăriei a fost ridicată din praf şi pulbere la rangul de palat al poeziei. "Acest loc a fost marele meu vis, să-l cumpăr înapoi spre bucuria mea, să reconstruiesc casa, să cultiv pământul, îmbunătăţindu-l". Pierderea casei copilăriei i se datorase dealtfel tocmai fiinţei pe care o iubise cel mai mult Selma Lagerlöf, locotenentului Erik Gustav, tatăl scriitoarei, total nepriceput în chestiuni materiale şi alcoolic.

în toate visele şi proiectele concrete ale Selmei Lagerlöf a stat mereu acel "Nimic", acea forţă înnoitoare ascunsă în miezul unei conştiinţe etice şi estetice. Scriitoarea s-a angajat chiar şi în cruda istorie, militând împotriva războiului şi pentru pace, făcând posibilă venirea poetei Nelly Sachs în Suedia, în acel timp când nazismul făcea ravagii în Europa.

Ea a fost nu numai prima femeie care a primit Premiul Nobel ci şi o voce puternică pledând pentru drepturile femeii de a-şi trăi viaţa în libertate, împotriva constrângerilor sociale care limitau viaţa femeilor la câteva roluri, sărăcind-o.

A fost şi este modernă prin felul de a-şi fi trăit intimitatea, neconvenţional, aşa cum a făcut-o şi Emily Dickinson, cheia reuşitei lor universale fiind mereu o încredere angajată în acel "Nimic" care ţine lumea vie, acel nimic echivalând cu Totul.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara