Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Cei mai importanţi poeţi ai secolului
Număr comemorativ al JURNALULUI LITERAR, 9-12, mai-iunie: cu Mircea Zaciu pe prima pagină, şi apoi la 8 şi 9, cu un amplu interviu inedit (ultimul!) al lui Cornel Regman (din care Vatra a publicat o mică parte, nereluată de J.l.) şi cu un interesant text al lui Radu Enescu despre Universul cel himeric eminescian. O problemă, totuşi, cu acesta din urmă: nu se precizează nicăieri că e inedit (dacă e), nici cînd a fost scris, nici măcar nu se bagă de seamă că autorul nu se mai află printre noi. Revenind la Regman (după ce am privit fotomontajul Zaciu, nu fără emoţie), iată o succintă autocaracterizare din interviu: "Am apărat cronica literară, gen de tradiţie la noi, împotriva unicului adversar înverşunat al acesteia [...]: Adrian Marino. Nişte culegeri de cronici literare sînt cele mai multe dintre cărţile mele, cronici care - cum bine s-a observat - se situează mai aproape de înţelegerea genului aşa cum s-a practicat de către criticii din generaţia anterioară, nu Ş. Cioculescu, de pildă: mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserţii polemice în segmentul de "critică a criticii" care nu lipseşte din niciuna din aceste ample comentarii [...] Istoria literară este un alt domeniu de care mă simt apropiat, dar nu istoria factologică sau cea impregnată de pasiune ideologică, aşa cum o practicau istorii literari în epoca formării mele, ci cu grija de a salvgarda factorul estetic..." * TIMPUL ieşean (numărul pe iunie) reia din revista germană Das Gedicht nr. 7, 1999-2000, un top al poeţilor secolului XX. Topul este rezultatul unui vot al unui grup de critici, poeţi, germanişti, traducători, antologatori etc. cărora li s-a solicitat să indice zece nume în ordinea preferinţelor. Punctajul (de la zece la unu) a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeţilor de limbă germană (nemţi sau austrieci), alta a poeţilor "internaţionali". Cei mai importanţi poeţi germani ai secolului au fost consideraţi, în această ordine, Gottfried Benn, Paul Celan (da, românul de origine Celan!), Bertolt Brecht, Rilke, Trakl, Ingerborg Bachmann etc. Interesant de remarcat că pe lista a doua, Benn apare abia în poziţia 80, înaintea lui Rilke (94), dar după Celan (71) şi Brecht (60), acesta din urmă fiind şi primul german din clasamentul internaţional. Ezra Pound conduce în topul mondial, urmat de Appolinaire, Mandelstam, Inger Christensen, Ungaretti, Neruda, Williams, Ahmatova, Heaney şi Eliot. Aşadar trei americani şi doi ruşi în primii zece. Spre ruşinea lui, Cronicarul nu ştie nimic despre Seamus Heaney. Primul român e Gellu Naum (36), urmat de Tzara (52) şi de Celan (71). Puterea limbii şi a traducerilor joacă un rol esenţial în aceste topuri. Aşa se explică de ce lipseşte Arghezi, unul din cei mai mari poeţi ai secolului, de ce nimeni nu s-a gîndit la Blaga, Barbu, Nichita Stănescu sau Mircea Cărtărescu. Pretenţiile noastre nu sînt exagerate. Pe listă apar poeţi net inferiori acestora, unii prezenţi inexplicabil, cum ar fi americanca Gertrude Stein (a 15-a), înaintea lui Esenin, Pessoa, René Char sau Yeats. Cine va fi fiind Ghennadi Aighi? Dar John Giorno, la doi paşi de Ţvetaeva? Dar Pierre Garnier, înainte de Cummings? Sigur, relativitatea unor astfel de topuri nu mai trebuie demonstrată şi orice alte comentarii sînt de prisos. * O nouă "revistă săptămînală de informaţie", cu titlul DRUMUL TABEREI, scoate organizaţia de sector a PDSR. De ce o publicaţie de cartier?, se întreabă dl Dan Dragomir în editorial. "Pentru că, în condiţiile vieţii moderne, se observă o tendinţă tot mai evidentă de separare în enclave structurate pe criterii sociale, etnice sau culturale", răspunde acelaşi. Aşa o fi. Pînă una-alta, privim fotografia de pe prima pagină şi citim legenda: "Trotuarele bulevardelor noastre SAU transformat în..." Mai contează în ce Sau transformat trotuarele cînd ditamai greşala de ortografie ne ia ochii?



Apeluri fuzionarisme şi războiri
Ziarul CURIERUL NAŢIONAL se face ecoul unui apel al Camerei de Comerţ şi Industrie: "ROMâNI! CUMPĂRAŢI PRODUSE FABRICATE ÎN ROMâNIA!" Acest apel, lăudabil în esenţă, ar avea poate nevoie de cîteva precizări. Nu e sigur că produsele fabricate azi în România vor mai fi fabricate şi mîine. * Dacă produsul fabricat în România e mai scump şi mai puţin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolaţi-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlaţi cu atenţie mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca şi acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare. Amintiţi-vă de produsele de tip Caritas şi FNI. Nu uitaţi de produsul Băncii Populare Române, această cooperativă de credit care s-a travestit în Bancă şi nici de oferta Băncii Internaţionale a Religiilor, care, cu toate proptelele ei ecumenice (?) s-a văzut în faliment. * Totuşi, dacă vreţi să cumpăraţi un automobil la mîna a doua fiindcă n-aveţi cu ce cumpăra o Dacia - ceea ce e greu de crezut - nu uitaţi că piesele de schimb pentru automobilul ieftin vă vor costa rapid cît preţul unei Dacii Nova, chiar dacă, deocamdată, maşina dvs. la mîna a doua funcţionează perfect. * Dacă tot am amintit de oferte şi de termene de garanţie - la Adunarea Parlamentară a OSCE, şeful delegaţiei americane, Christopher Smith, S-A ARĂTAT DIN NOU ÎNGRIJORAT DE REVENIREA LA PUTERE A LUI ION ILIESCU. Acesta e un titlu din acelaşi Curier naţional. * Să nu uităm însă de faptul istoric al alegerii unui român ca preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE, dl Adrian Severin, care, fapt fără precedent, va fi susţinut de preşedinţia României a OSCE. România, care pînă mai deunăzi, se plîngea că e ignorată sau uitată în zona gri a Europei, are acum posibilitatea de a juca un rol de prim ordin în OSCE. Întrebarea e cine şi cu cît aplomb va face acest lucru, dacă ţinem seamă de îngrijorarea exprimată de mai sus-citatul congresman american. * Mai aflăm din cotidiane că partidele conduse de d-nii Victor Ciorbea, Radu Vasile şi chiar Valeriu Tabără sau Viorel Lis ar putea intra într-un proces de fuzionare. În măsura în care această veste e adevărată, cam toate programele personale ale acestor partide se dovedesc lipsite de consistenţă iniţială în raport cu spaima că ar putea să nu intre în Parlament în această legislatură. * Vă semnalăm un duel, care nu e tocmai duel, între EVENIMENTUL ZILEI şi JURNALUL NAŢIONAL. Ziarul condus de Marius Tucă - show la Antena1 - se străduieşte să-l declare pe Cornel Nistorescu drept colaborator al Securităţii de ieri şi de azi. Motivul e că în Evenimentul zilei e publicată o anchetă neconvenabilă d-lui Voiculescu, patronul Jurnalului şi al Antenei. Nu vom cita schimburile de replici, la distanţă, între cele două ziare, dar nu ne putem împiedica să constatăm că Jurnalul naţional vrea să-l facă pe Nistorescu drept agent al Securităţii, pre- şi post-decembriste, recurgînd la foarfeca citatelor scoase din context. În privinţa răspunsurilor pe care Cornel Nistorescu le dă celor de la Jurnalul naţional, credem că acestea sînt excesiv de dure, în raport cu adversarul. * N-ar fi prima oară că Jurnalul naţional face jocurile patronului său, dar e prima oară cînd un director de ziar independent cade la polemică directă cu acest ziar de partid. Şi chiar dacă directorul Evenimentului pare a ignora atacurile venite din partea ziariştilor de la Jurnalul naţional, pe care încearcă să-i excludă din joc, asta nu schimbă datele problemei - că Nistorescu se războieşte cu Jurnalul naţional, iar acest din urmă cotidian nu ştie să se războiască onest cu Nistorescu.