Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Lista lui Pleşu

În CONVORBIRI LITERARE din octombrie, dl. Liviu Papuc ne reaminteşte, în legătură cu disputele recente pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franţuz" din societatea ieşeană, era primar la Iaşi. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iaşi), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi obliga pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca şi pe cel al unor produse de import. Primindu-i în audienţă pe negustori, Pogor le oferă el însuşi soluţii, amuzîndu-se copios, cum făcea şi în şedinţele Junimii. Lui Papa Petit, celebru pentru magazinul lui de parfumuri de pe strada Lăpuşneanu, i-a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot aşa, unui alt negustor i-a sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franţuzism. Minus consoana a treia şi pronunţia românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist şi nu dinţist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat de la sine forma potrivită cu pronunţia românească: lichior (de la liqueur), coafor (de la coiffeur). Legea Pogor, ieşită ca şi legea Pruteanu, dintr-o minte de ieşean, n-a schimbat mai nimic în limbă. Ne-o amintim azi doar pentru ridicolul ei. Şi ce om inteligent şi plin de haz era Pogor! * TRIBUNA clujeană reapare într-o serie nouă. Numărul 3, din a doua jumătate a lunii octombrie, e consacrat Scriitorilor din Ţara Sfîntă. Colaborează: Andrei Fischof, Solo Juster, Bianca Marcovici şi Sesto Pals. E preluat un interesant, cum altfel?, interviu cu dl. Al. Mirodan. *Un punct de vedere personal adoptă dl. Alexandru George în privinţa lui Ş. Cioculescu, "aniversîndu-l" şi d-sa în LITERELE de pe octombrie: autorul articolului observă diferenţele destul de mari care există între tînărul, din anii '30, şi bătrînul Cioculescu, din anii '70-'80, şi consacră cea mai mare parte a comentariului celui dintîi. Spre deosebire de cei mai mulţi critici de azi care s-au referit la acel Cioculescu pe care generaţiile postbelice l-au frecventat mai des. *Şi TOMIS are altă înfăţişare. Şi altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile şi Nopţi de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noştri o viaţă lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAŢAVENCU editează, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, publicaţia lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca şi primul), dăm de o Listă a lui Pleşu. Nu, nu Pleşu de la C.N.S.A.S. Aşa că lista nu e de securişti. E de personalităţi culturale din toate literaturile şi din toate timpurile. Revista iniţiază cu acest număr o anchetă cu numele Biblioteca de zece cărţi. Primul care intră într-un joc inventat de Valéry şi de Gide acum trei sferturi de secol este dl. Andrei Pleşu. Iată lista lui: Povestirile pelerinului rus, Fraţii Karamazov, Tratatele lui Meister Eckhart, Shakespeare. Textele familiei Caragiale (Ion Luca şi Matei), Dreapta credinţă a lui Chesterton, Amintiri, vise, reflecţii de G. G. Jung, Bhagavad-gita, Vl. Lossky, Teologia mistică a bisericii răsăritene, Fr. Schuon, Despree unitatea transcendentă a religiilor. Atîtea preferinţe... religioase la un spirit aşa de raţionalist-laic ca al dlui Pleşu au de ce să surprindă.


Veste antiglonţ şI anti-Priboi

Revista Priboi îşI ameninţă acuzatorul. După ce Wener Sommerauer, participant la revolta de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, l-a acuzat pe Priboi că l-ar fi bătut şI torturat, fostul ofiţer de securitate reacţionează printr-un comunicat prin care susţine că Sommerauer e bolnav psihic şI iresponsabil şI-l ameninţă cu tribunalul. Acesta declară însă că e gata oricînd să se supună unei expertize psihiatrice aflăm din ROMâNIA LIBERĂ. *În eventualitatea unui proces, observă COTIDIANUL, Ristea Priboi ar fi acoperit de blocajul din CNSAS. În privinţa atitudinii lui Ristea Priboi, să ne amintim că şI în vremea cînd a fost dovedit că s-a ocupat de ascultarea "Europei Libere", acesta a emis un comunicat în care se jura că e nevinovat. Acum însă, Priboi ar putea intra în puşcărie pentru că a minţit Parlamentul, dacă se dovedeşte că a făcut poliţie politică la Braşov. * Şeful tinerilor pesedişti, Victor Ponta, seamănă din profil cu Nicolae Titulescu a descoperit protectorul său Adrian Năstase. Dar Ristea Priboi cu cine seamănă? *La şapte ani de la moartea lui Corneliu Coposu, Ion Diaconescu afirmă că slăbiciunea PNŢCD e aceea că n-are un lider. Într-un interviu apărut în Curentul, fostul preşedinte al ţărăniştilor e de părere că pentru ieşirea partidului din criză ar trebui ca toate forţele creştin-democrate să se unească. Potrivit lui Ion Diaconescu: "Condiţia în politică nu e să fii prea deştept, ci să fii acceptat de ceilalţI". *La comemorarea lui Corneliu Coposu, care a avut loc la Cimitirul Bellu, notează NAŢIONAL, Emil - Corbea - Radu Vasile împreună. Dacă trei persoane care au venit separat la un parastas şI nu şI-au vorbit cu acest prilej au fost împreună, cum socoteşte ziarul citat, atunci cu siguranţă că Ristea Priboi a fost împreună cu Radu F. Alexandru la ultima şedinţă în plen a Parlamentului. Acesta din urmă a cerut din nou demisia lui Priboi din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a bătut la Braşov un paznic de discotecă fiindcă I-a supărat fiul, pe Lăzărică, a fost suspendat la cerere din funcţia de vicepreşedinte al PSD. Parchetul îI luase urma şI începuse cercetări împotriva lui. Dar iată că paznicul şI-a retras plîngerea împotriva deputatului bătăuş. Dacă nu mai e plîngere, de ce ar mai fi urmărire penală, aşa că PSD îl poate pune la loc în funcţie pe vicele său care şI în ceasul al 13-lea crede că şI-a făcut datoria de părinte bătîndu-l sălbatic pe nefericitul care şI-a permis să-I supere odrasla. Dacă partidul lui Adrian Năstase ţine cît de cît la imaginea sa ar trebui ca Lazăr Maior să fie lăsat şI fără sprijin politic, deoarece se ştie cum e cu retragerea plîngerilor penale venite de jos în sus, la noi în ţară. *După ce s-au făcut comandamente peste comandamente şI toată suflarea poliţisto-antiteroristă a fost pusă pe urmele atentatorului sau atentatorilor de la Liceul Jean Monnet, ne-am ales cu nenumărate scenarii şI cu un portret robot care nu e portretul robot real. Şcolile obişnuite au descoperit că n-au bani ca să plătească agenţI de pază, iar Poliţia că n-a fost niciodată prea interesată de infracţionalitatea din jurul şcolilor. Aşa se face că opinia publică ia cunoştinţă de proza indigestă a comunicatelor de tot soiul şI descoperă că d-na ministru al Învăţămîntului are valenţe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde pe atentatori. Să dea Dumnezeu, dar dacă într-un asemenea caz, în care au existat martori şi în care o bună cercetare a urmelor ar fi trebuit să scoată la iveală de a doua zi identitatea obiectului care a provocat explozia, ancheta are iuţeala melcilor, să zicem mersi că n-a fost mai rău şI să le cumpărăm copiilor noştri veste antiglonţ, dacă avem cu ce. *Dar veste anti-Priboi există?