Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Fără (multe) comentarii



În Observator cultural nr. 193, împreună cu o relatare a discuţiilor despre plagiat de la ultima Întîlnire a „României literare”, continuă punerea pe două pagini a capitolelor dnei Rogalski din manualul de la Corint cu pasaje din studiul dnei Krasnîi-Cătănescu de la Humanitas. Vorba cine are urechi de auzit, să audă nu mai face, s-ar crede, doi bani. Nici coordonatorul, nici editorul, nici alte organisme nu dau semn că ar fi auzit. N-or fi avînd urechi. l Tot din Observator, Cronicarul ia cunoştinţă, cu invidie (de ce i-o fi scăpat?) de un comentariu al poetului Liviu Ioan Stoiciu pe tema Constituţiei recent referendate: în Cotidianul din 27 oct., dl L.I.S. susţine că se încurajează separatismul maghiarilor. Oho, să nu zicem vorbă mare, dar după dl Pruteanu, dl L.I.S. devine un candidat sigur la Partidul „România Mare”. Cel puţin ca mod de gîndire! l Din presa de la finele primei săptămîni din octombrie, aflăm că dl Năstase a reproşat versiunii româneşti a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană că este o „traducere fără suflet”. În Dilema nr. 552, la rubrica Cu ochii-n 3,14, citim într-o notă că firma Adorama are următoarea reclamă: „ Mobila ta de suflet”. Un suflet bine mobilat, zice glumeţ autorul notei. Suflete, bun la toate, zicem la rîndul nostru, citînd ştiţi pe cine. l A propos de slogane: un concert al lui Tudor Gheorghe e anunţat drept Evenimentul muzical al anului. Oare Festivalul „George Enescu” în ce an s-o fi ţinut? l Contrafortul tinerilor basarabeni este, în numărul pe septembrie, mai politic decît oricînd. Asta arată ceva despre situaţia din Basarabia, unde, după limba română, a fost pusă sub obroc istoria României, ca să nu mai vorbim de faptul că dlui Voronin România îi este cel mai înveterat duşman personal. N-am vrea să fim în pielea scriitorilor de la Chişinău. Cea mai bună revistă a lor rămîne Contrafort. Citiţi-o! l Şi Tomis de la Constanţa o dă (în nr. 10) pe lîngă literatură, cu multe, multe pagini pe teme istorice, politice, filosofice, culturale (în sens larg). O fi o modă. Recenzenţii tineri ai revistei noastre scriu despre cărţi de literatură mult mai rar (şi, probabil, mult mai fără plăcere) decît despre cărţi de... Ei, uitaţi-vă şi dv. în paginile 4-7 şi veţi vedea. l În Convorbiri literare din octombrie, cîteva comentarii ne amintesc că poetul Gellu Dorian (publicat şi de noi nu de mult cu un extraordinar poem de dragoste, după ce, în 1972, în paginile noastre a debutat sub pseudonimul George Dor, animator al revistei Hyperion şi al Editurii Axa din Botoşani) a împlinit la 13. 10 o jumătate de secol. Multe alte jumătăţi îi dorim şi noi poetului cu acest prilej! l În publicaţia ieşeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant şi aproape uitat, în pofida unei concise ediţii din colecţia „Restituiri”, coordonată de regretatul M. Zaciu la Dacia din Cluj şi a unei bogate ediţii datorate dlui Aurel Sasu, în două părţi, în 1999 şi respectiv 2001. „Cele ce urmează, scrie dl Durnea, încearcă să lumineze părţi mai întunecate din viaţa şi activitatea lui C.F.” În atenţia istoricilor literari ai perioadei! l În mereu atractiva şi plină de texte ce merită a fi citite Lettre internationale (număr din toamna lui 2003), lordul Ralf Dahrendorf este prezent cu un mic studiu intitulat Opt însemnări cu privire la populism. Iată-le, însoţite de notele Cronicarului: 1) delimitarea între populism şi democraţie „nu este totdeauna uşor de stabilit” (democraţia ţine poporul la curent cu politica şi se bazează pe instinctele lui înalte; populismul flatează poporul şi se bazează pe instinctele lui joase); 2) şi 4) populismul e mai des de dreapta decît de stînga (depinde de cine se află la putere: populismul social-democraţilor e la fel de energic ca al naţionaliştilor dacă de el atîrnă menţinerea puterii); 3) populiştii se dovedesc incapabili să guverneze (corect! din cauză că populismul e o pîrghie perfectă de obţinere a puterii, dar una slabă de exercitare a ei); 5) „populismul este simplu, iar democraţia este complexă” (corect! exact în măsura în care „populismul se bazează pe încercarea conştientă de a simplifica problemele”); 6) referendumurile şi plebiscitele trec în ochii oamenilor drept principale instrumente democratice, dar „nu cumva sînt mai degrabă contrariul, instrumente populiste contra democraţiei”? (corect, fără alte precizări!); 7) populismul este antiparlamentar, „chiar dacă se foloseşte de alegeri” (corect, fără alte precizări!); 8) bacilul populismului proliferează în zonele neguvernabile ale societăţii de azi (aşa dar, populismul nu e doar antiparlamentar, ci şi antiguvernamental).



Demisii la BBC şi telefoane la Eximbank



Val de demisii la BBC România, după anunţul că lui Traian Ungureanu nu i se va reînnoi contractul la acest post de radio. O extraordinară dovadă de solidaritate cu unul din cei mai importanţi jurnalişti de atitudine de la acestă oră din România. Solidari cu Traian Ungureanu sînt şi numeroşi alţi oameni de presă din România care consideră că prin renunţarea la Traian Ungureanu, BBC ar da un semn că renunţă la atitudinea critică faţă de abuzurile puterii de la Bucureşti. EVENIMENTUL ZILEI s-a grăbit să-i propună un post lui Traian Ungureanu în redacţie, făcînd publică această propunere. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar dacă conducerea acestui post de radio şi-a permis luxul de a renunţa la un ziarist de mîna întîi şi a provocat astfel o criză fără precedent în rîndurile biroului din Bucureşti, problema e la BBC, nu la ziariştii din România care preţuiesc BBC-ul. l Dincolo de această criză, îngrijorător e că oameni de presă din România declară că BBC-ul şi „Europa Liberă” sînt posturi care asigură corecta informare a românilor, spre deosebire de posturile de radio şi de televiziune autohtone. Tristă şi îngrijorătoare concluzie după 13 ani de libertate a presei în România. l ZIUA ne informează că fostul purtător de cuvînt al PSD, Cosmin Guşă a depus plîngere penală împotriva preşedintelui Ion Iliescu, cerîndu-i un miliard de lei, daune morale, pentru insultă. Cu cîtva timp în urmă, ca răspuns la atacurile lui Cosmin Guşă împotriva sa, preşedintele Ion Iliescu s-a exprimat astfel: „E un caraghios, un veleitar şi o lichea!” E un punct de vedere, dar dl Iliescu ar fi trebuit să ştie că unele puncte de vedere pot fi considerate calomnii chiar dacă ele sînt exprimate de şeful statului. Pe de altă parte însă şi Cosmin Guşă ar trebui să ştie că opiniile politice ale dlui Iliescu, oricît de scandalos exprimate nu ajung la tribunal, pentru că în România nu i se cade lui Guşă ce i se cade lui Iliescu. l Vă mai amintiţi însă de faimoasa replică a preşedintelui, „Măi, animalule”? Animalul de atunci era ziaristul Radu Mazăre, devenit ulterior primar de Constanţa şi de curînd şef al filialei PSD pe judeţ. Aşa că cine ştie ce va ajunge şi dl Guşă... l Evenimentul zilei a descoperit că a zecea parte dintre cei mai bogaţi trei sute de oameni din România şi-au agonisit averile în cele mai sărace zone ale ţării. l Greu de crezut, dar şi arestaţii scapă printre degetele vigilentei noastre Poliţii – ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAŢIONAL sfătuind Poliţia să dea un anunţ la Mica publicitate pentru declararea pierderii arestatului. Arestatul, care a fugit din mîna Poliţiei, un anume Marian Traşcă, cercetat pentru consum şi trafic de droguri, s-a predat singur după ce a dovedit că şi din arestul Poliţiei, dacă vrei scapi. Şi mai e însă cazul unui militar în termen, prezentat de acelaşi ziar: „Dezertorul afacerist. Adrian Gegiu a dezertat în iunie, şi-a făcut două firme şi a dat „tunuri” de miliarde. El se află în libertate”. l Potrivit ziarului ADEV|RUL, premierul Năstase dă telefon la Eximbank pentru a veni în sprijinul unei firme private care avea nevoie de un credit. Titlul din ziarul citat dădea însă de înţeles cu totul altceva: „Premierul Năstase a pus pile la Eximbank unei firme private pentru 2 milioane de euro”, cu alte cuvinte, premierul Năstase a pus pile unei firme la Eximbank în schimbul a două milioane de euro. l „Biserica Ortodoxă cere să fie consultată în privinţa orelor de educaţie sexuală”, ne anunţă COTIDIANUL. Biserica Ortodoxă ar face bine să-şi vadă de treaba ei, e de părere Cronicarul. Educaţia sexuală se face potrivit sexologilor nu după ideile popilor.