Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronică Literară:
amintiri despre Bacovia de Nicolae Manolescu

Maximilian Vasiliu, Amintiri despre Bacovia, ediţie îngrijită de Florin Vasiliu, Editura BABEL, Bacău, 2017, 100 pag.

este titlul unei cărţi a lui Maximilian Vasiliu (1914- 1996), nepot de soră al poetului, apărută la Editura Babel din Bacău în 2017, alcătuită de fiul autorului, Florin Vasiliu, care a avut amabilitatea să mi-o trimită. Cartea conţine mai multe relatări despre familia lui Bacovia, cunoscută de autor încă din copilărie, aşternute pe hârtie în împrejurări diferite. Primul imbold, Maximilian Vasiliu îl datorează lui Constantin Călin, care, documentându-se pentru Dosarul Bacovia (1999), i-a adresat autorului, ca şi altor urmaşi ai poetului, un set de întrebări. Răspunsurile lui Maximilian Vasiliu, trei la număr, au fost publicate în „Sinteze“, supliment al ziarului băcăuan „Deşteptarea”, în „Ateneu“ şi în „Monitorul de Bacău”, în anii 1992-1996.

Amintiri despre Bacovia reprezintă o formă mai bogată a acestor răspunsuri. Editorul le-a însoţit de note lămuritoare cu privire la tatăl său, ca şi la rudele apropiate ale poetului, începând cu părinţii acestuia şi sfârşind cu Agatha Grigorescu, cea care i-a devenit soţie în 1928, şi cu fiul lor. De altfel, singura biografie propriu-zisă a lui Bacovia este aceea datorată Agathei Grigorescu-Bacovia, din 1962. Până la Dosarul amintit al lui Constantin Călin, dacă opera poetului a făcut obiectul a zeci de studii, viaţa lui a fost rareori înfăţişată ca atare. Deşi incompletă şi tendenţioasă, din pricina epocii în care a fost tipărită, la doar şapte ani de la „reconsiderarea” lui Bacovia, dar şi din motive strict personale, biografia Agathei Grigorescu-Bacovia rămâne şi ultima până azi.

Amintirile aduc destule informaţii noi care să merite atenţia istoricilor literari. Autorul, copil în timpul Marelui Război, a trăit în aceeaşi casă cu poetul ani buni după aceea, aşa încât le-a cunoscut nemijlocit pe toate persoanele din anturajul său familial, le-a observat viaţa cotidiană, obiceiurile, firea, metehnele, descriind minuţios casa, mobilierul, grădina, cartierul, oraşul Bacău de imediat după 1918. Memoria pare a nu-l înşela niciodată şi, chiar dacă nu putem verifica direct anumite lucruri, atmosfera este atât de frapant surprinsă, detaliile atât de vii, încât citim paginile ca pe o ficţiune scrisă cu talent, viguroasă în autenticitatea ei. Maximilian Vasiliu a fost un om instruit, cu darul condeiului şi, ceea ce nu e de ici-de-colo, cu un deplin bun-simţ în stăpânirea materialului de viaţă înfăţişat, capabil să nu îngroaşe liniile evocării, evitând orice emfază sau idealizare, nici să nu se coboare la un realism îndoielnic. Îi lipseşte dorinţa de a epata.

Portretul interior al poetului e „corectat” adesea faţă de acela pe care l-a impus o anumită tradiţie literară. Bacovia nu bea decât rareori şi atunci ştia să aprecieze un vin bun, frecventând împreună cu prietenii cele mai scumpe cârciumi din oraş (taverna mohorâtă fiind doar un semn al „socialismului” juvenil din anumite versuri), ca bărbat, era galant, legăturile lui amoroase au ieşit, se pare, o singură dată din tipicul platonic, când a avut un fiu nerecunoscut de familie. Iată un succint portret la maturitate:

„Umbla foarte modest îmbrăcat, dar corect, de preferinţă în haine de culoare gris-fer. Prin casă umbla cu o haină de catifea tot de culoare închisă. Nimic ostentativ niciodată nici în ţinută, nici în îmbrăcăminte, de o modestie şi de o timiditate care frizau uneori morbidul. Pe stradă mergea de obicei cu capul plecat în jos, parcă strecurându-se printre ceilalţi trecători, parcă vrând să treacă neobservat”.

În acest stil îngrijit, de modă veche, sunt scrise Amintirile, o carte plăcută şi utilă, al cărui şart moldovenesc ni-i aduce în minte pe memorialiştii moldoveni de altădată.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara