Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Aprilie de Gabriela Ursachi


E greu de spus în ce măsură poemele lui Virgil Mazilescu, născut la 11 aprilie 1942, reuşesc astăzi, la 60 de ani de la naştere şi la alţi 18 de la dispariţia sa, să activeze noi "centre de recepţie". Sigur este că vechile redute, cucerite chiar de la debutul editorial cu Versuri (1968) şi consolidate prin antologia de autor Va fi linişte va fi seară din 1979, încă rezistă. Placheta din 1970, Fragmente din regiunea de odinioară, certifică "stilul". Nici traducerile (oarecum neglijabile în context), nici volumele ulterioare: Guillaume poetul şi administratorul sau Întoarcerea lui Immanuel (o altă antologie) nu reuşesc să schimbe perspectiva critică deja fixată. Apărut în cîmpul de interes al unei generaţii contestatare prin tradiţie şi conjunctură, "omul virgil" îşi pune vehemenţa cotidiană între parantezele boemei literare, pentru a face loc, în rare şi fragile plachete de versuri, unei grafii devitalizate din talpa ortografică a literei pînă în creştetul voit umil, niciodată moţat al poemelor: "ca şi cînd am putea să admitem/ pelerinajul înzăpezit al vrăbiilor/ între fereastra noastră şi lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înşiră, se deşiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare şi frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuţirile capricioase. Grandilocvenţa tăcerii umileşte nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare şi e interesant că tocmai gîtuirile, derobările şi abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăţilor critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea şi de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din acest creuzet de fine impresii livreşti transpare diversitatea tehnicilor de compoziţie: simbolismul bacovian de "galben incisiv", suprarealismul tîrziu al lui Gellu Naum cu ingeniozităţi eludate, absurdităţi urmuziene timid închegate în subpămînta de la capătul "puterii (omeneşti)": "Am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe". Nu lipseşte oniricul estetic şi nici expresionismul din pînzele lui Munch, cu acelaşi strigăt al angoaselor deformante: "şi chiar cu o cutie goală de conserve în gură sînt gata să urlu/ şi chiar cu o bombă în măduva şirei spinării sînt gata să urlu". Colajul şi intertextualitatea comprimă în versurile lui Virgil Mazilescu "citate virtuale", muniţie lirică aparent inofensivă, care detonează însă cînd nici nu te aştepţi în timpanul amintirilor culturale asumate elegiac. Este uimitor cum o producţie lirică atît de restrînsă adună aluvionar atît de multe influenţe de marcă! Poezia acestui abulic "mai peste marginile iertate", sentimental sub camuflaj flegmatic pînă la absurdul noncomunicării, rezistă mai ales ca "focar de reminiscenţe". Sub eminesciene "stele reci", "ureche de cîine întinsă" pare atentă la paşii "celor încă nenăscuţi", migraţi dinspre Nichita Stănescu, iar "ecoul lejer" din Saint-John Perse izbeşte ţărmul "grecilor zgomotoşi", spre a se amesteca "cu muzici sublime, cu strigăte" din poezia lui Constantin P. Kavafis. Ca un cameleon bolnav ce caută parcă într-adins să ia culoarea dilemelor existenţiale insurmontabile şi destructive, poezia lui Virgil Mazilescu dansează preţ de un pas, doi şi cu proza lui J.D. Salinger: "Ce-i spune un perete altui perete cînd se-ntîlnesc la colţ?". Această glumă este inocent repetată de micuţul Charles din Pentru Esmé, cu dragoste şi abjecţie, în timp ce în jurul lui războiul şi moartea năruie lumea din temelii.
Trebuie recunoscut că prin falsa lapalisadă, prin impulsul ludic al deturnării sintaxei, prin muţenia timorată, poetul îşi joacă pînă la capăt cartea (cărţile) pe o formulă de mare risc: "Dacă nimereşti necuvîntul magic...".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara