Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Însemnări:
Cesautica Claunegalo Vivestido de Ştefan Cazimir


Tancurile trebuie folosite în masă, prin surprindere şi pe direcţia loviturii principale.

Acţiunea tancurilor trebuie pregătită, sprijinită şi asigurată de aviaţie, artilerie şi aruncătoare.

Tancurile dau rezultate deosebite în acţiunile de flanc şi de spate.

Tancurile trebuie folosite în cooperare cu celelalte arme.

Acţiunea tancurilor trebuie să fie hotărîtă, impetuoasă şi continuă.

Tancurile trebuie să pătrundă în adîncimea dispozitivului inamic, spre a-l dezorganiza total.

În folosirea tancurilor trebuie să se ţină seama de condiţiile de teren, de timp şi de anotimp.

... Credeţi că am copiat cele de mai sus dintr-un regulament militar sau dintr-un vechi caiet de notiţe? Aş! Principiile de întrebuinţare a tancurilor în lupta ofensivă se conservă inalterabil într-un sertar al memoriei mele, de unde le pot scoate în orice clipă şi reproduce fără ezitări. Dar parcă numai pe ele?

Vreţi cumva să ştiţi care sînt funcţiile ficatului? Mă rezum la cele mai importante: biligenetică, glicogenetică, antitoxică, uropoetică, hematopoetică, marţială, siderurgică şi adipogenetică.

Iată, dacă vă interesează, şi scara durităţilor: talcul, gipsul, calcarul, florina, apatita, ortoza, cuarţul, topazul, corindonul şi diamantul.

Vă întrebaţi ce cărţi a tipărit diaconul Coresi? Catehismul, Tetraevanghelul, Apostolul, Cazania, Molitvelnicul, Psaltirea, Liturghierul, Pravila şi Cazania a II-a.

Care sînt, conform teoriei marxiste, trăsăturile unei legi? Esenţialitatea, necesitatea, generalitatea şi stabilitatea.

Cine au fost semnatarii "scrisorii celor şase"? Apostol, Bîrlădeanu, Brucan, Mănescu, Pîrvulescu şi Răceanu.

Dar semnatarii scrisorii către D. R. Popescu în apărarea lui Mircea Dinescu? Bogza, Doinaş, Hăulică, Paleologu, Paler, Pleşu şi Şora.

*

O întrebare aproape nelipsită în interviurile cu oamenii scrisului: ce autor (sau ce carte) v-a marcat cel mai profund? Răspunsurile, de regulă, se aliniază în zona "elevată": Biblia, Dostoievski, Proust, Thomas Mann, Kafka etc. Nimeni, după ştiinţa mea, n-a cutezat pînă acum să răspundă: Ispirescu, fraţii Grimm, contesa de Ségur...

În cazul meu, o lectură care m-a marcat pe viaţă (ceea ce nu e musai sinonim cu "cel mai mult", dar interferează oarecum cu asta) este un număr al revistei "Marie-Claire", pe care îl păstrez şi astăzi; din păcate, coperta s-a pierdut şi trimiterea n-o mai pot face decît aproximativ, după horoscopul publicat la p. 13: 15-21 noiembrie 1939. Pe pagina precedentă, un text intitulat Quelques trucs pour tout savoir mi-a reţinut prioritar atenţia. Tocmai împlinisem şapte ani, aşadar vîrsta de a merge la şcoală, iar nota introductivă suna astel: "Puisque écoliers et étudiants viennent de rentrer, rappelons-leur quelques petits trucs de mnémotechnic qui permettent de retenir sans peine les chiffres ou les noms les plus rébarbatifs..." Iată cîteva exemple. Pentru a obţine un mare număr de zecimale ale lui p, este suficient să se memoreze următorul catren:

"Que j'aime ŕ faire apprendre un nombre utile au sage!

Immortel Archimčde, artiste, ingénieur,

Qui de ton jugement put priser la voleur?

Pour moi, ton problčme eut de pareils avantages."

Numărul de litere al cuvintelor din catren ne oferă 30 de zecimale ale lui p: 3,141592 etc.

Mai departe. Ordinea plantelor în sistemul solar poate fi obţinută cu ajutorul următorului dialog: " - Monsieur, vous travaillez mal! - Je suis un novice..." Iniţialele cuvintelor corespund cu iniţialele planetelor, pornind de la Soare spre exteriorul sistemului solar: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. (omiterea lui Pluto se poate remedia adăugînd după "novice" un cuvînt oarecare cu iniţiala p; de pildă, "paresseux".)

Dintre toate, exemplul care mi-a plăcut cel mai mult, aş zice chiar că m-a fascinat, a fost formula mnemotehnică "Cesautica Claunegalo Vivestido". Ce se ascunde sub acest enunţ cabalistic? Sînt cei 12 cezari ai Romei din istoria lui Suetoniu: Cezar, August, Tiberiu, Caligula, Claudiu, Nero, Galba, Othon, Vitellius, Vespasian, Titus şi Domiţian. De aici m-am inspirat în fabricarea propriilor mele formule, de-a lungul anilor de liceu şi de facultate, dar şi mai tîrziu cînd se ivea nevoia. La unele materii, de pildă la gramatica istorică, am apelat chiar la formula în versuri: "La masă varză-i dă./ Nevastă e, ori fată?/ Urasc-o, căci s-arată/ Ca şarpele de ră!" Se ascund aici, conform cursului audiat în anul II, şase exemple privind originea lui a în limba română: lat. mensa> measă> masă; lat. virida> virdia> vearză> varză; sl. nevesta> neveastă> nevastă; lat. feta> feată> fată; lat. horresco> urească> urască; lat. serpans> şearpe> şarpe. Memorarea celor mai aride lucruri (uneori şi celor mai plicticoase, precum nestrămutatele 6 trăsături ale partidului de tip nou, cf. I. V. Stalin, Bazele leninismului) se tranforma astfel într-o sursă de amuzament.

Apare aici o întrebare legitimă: dacă scara durităţilor (vezi mai sus lista acestora) se poate reduce lesne la "tragicafla ocutocod", cum se comprimă într-o formulă principiile de întrebuinţare a tancurilor în lupta ofensivă? Aici secretul constă în a extrage din fiecare principiu (în total - şapte) cîte un cuvînt-cheie, care evocă mai puternic contextul. Acestea sînt (conform selecţiei operate de mine): masă, sprijin, flanc, cooperare, hotărîre, adîncime, teren, iar din ele rezultă formula "masprifla cohotadter". Nu ştiu dacă aceste principii mai sînt valabile tale quale şi astăzi. Ceea ce am aflat însă este că, în perioada interbelică, o carte despre rolul tancurilor într-un viitor război a trecut neobservată în Franţa, deşi era scrisă de un colonel francez (un oarecare Charles de Gaulle), fiind în schimb studiată cu atenţie de către nemţi, care au tras concluziile de rigoare. Şi mai ştiu că un general german, inspector al trupelor de tancuri pe frontul din Răsărit, măsurînd cu şublerul blindajul epavei unui tanc sovietic, a exclamat pe loc: "Germania va pierde războiul!" Blindajul era atît de gros încît resursele de oţel ale Germaniei n-ar fi putut niciodată să-l egaleze. Dar cine îndrăznea, în 1941, să-i spună una ca asta lui Hitler?!

*

Pe o bancă în Cişmigiu, doi soţi de vîrsta a treia citesc Româna literară.

Ea (încîntată): Vezi ce de-a mai lucruri ştie Ştefan Cazimir?

El (lucid): Ei, şi la ce i-a folosit?