Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Comfort de Rodica Zafiu


În discuţia despre influenţele actuale ale englezei asupra românei, mă tem că am transmis de obicei mai ales ideea toleranţei faţă de uz. împrumuturi necesare sau de lux, calcuri semantice sau reveniri la ortografia de origine sînt supărătoare prin exces, dar nu condamnabile în sine şi fiecare caz în parte se cere analizat cu atenţie. Există însă şi situaţii greu tolerabile, care apar de la început ca erori şi care presupun nu atît snobism cît ignoranţă şi indiferenţă faţă de respectarea normelor limbii. Grafia comfort mi se pare a aparţine acestei categorii. E vorba şi aici de substituirea tipică şi radicală a unei influenţe prin alta: substantivul confort a fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferenţă semantică: cel mai probabil, e o simplă greşeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte româneşti, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvenţa erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - şi rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte româneşti, de 10.700 de ori! Verificarea unui eşantion de citate e în parte liniştitoare: se constată că de fapt forma se găseşte, în majoritatea cazurilor, în texte scrise în engleză şi mai ales ca denumire comercială: pentru maşini, filtre de cafea, hoteluri etc. Marea frecvenţă a acestor apariţii creează însă o senzaţie de familiaritate care favorizează transpunerea formei în română. Textele româneşti în care e atestat comfort aparţin de altfel, în cea mai mare parte, aceleiaşi categorii stilistice: sînt anunţuri publicitare, adesea traduceri sau prelucrări grăbite şi neglijente ale unor mesaje scrise în engleză: "Acesta este garajul cu cel mai înalt nivel de comfort al utilizatorului, deoarece cu sistemul automat tot ceea ce trebuie să faci este să îţi parchezi maşina" (klaus.ro). Grafia circulă de la un text la altul, şi e de găsit la destule produse şi situaţii autohtone: "Hotelul este recomandat turiştilor cu exigenţe ridicate în cea ce priveşte condiţiile de comfort" (arrow.softex.nt.ro/ mamaia); "stare impecabilă, an: 1978, comfort: 10%, siguranţă: 10%, albastră, reparaţie kapitală (sic!), elemente caroserie-motor 1310" (eanunt.ro/masini_second-hand); "2 băi, faianţă, gresie, apometre, gaz. Situat zona centrală (...), 3 camere, comfort II" (luchystar.itgo.com). Din păcate, nu cred că ne putem consola cu ideea că supărătoarea formă va rămîne izolată în efemere texte publicitare: tocmai acestea creează obişnuinţa, dovedită de apariţiile în liste de discuţii, în scrisori ale unor neprofesionişti ai scrisului: "însă bănuiesc că îţi place comfortul (ai adus aminte de faptul că poţi trăi foarte bine în România cu...1500 euro, ceea ce denotă prezenţa unei predilecţii către comfort şi siguranţa zilei de mîine" (romania.org/forum, iulie 2002). Aşa cum era de aşteptat, acelaşi tratament e aplicat adjectivului confortabil (din fr. confortable), care devine comfortabil, după engl. comfortable: "telefonul poate fi mânuit destul de comfortabil cu un effort (sic!) minim" (telefonulmeu.ro); "ne este mai comfortabil să vedem răul undeva în afara noastră, într-o instituţie sau persoană" (intercer.net/forum); "Acasă ar trebui să fie pentru oricine acel loc unde se simte comfortabil, unde gîndeşte că poate lăsa o amprentă" (romania.org/forum) etc.

Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spaţiul lingvistic european: provenind dintr-un verb din latina tîrzie - confortare (din con + fortis) - , confort are la început - în italiană, în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat şi sensuri legate de aspecte materiale ale vieţii; acestea au reintrat în franceză şi în alte limbi romanice. în franceză sensul "comoditate" (preluat din engleză) a devenit cel dominant, în vreme ce în italiană e marginal, mulţi preferînd pentru această semnificaţie chiar împrumutul englezesc, clar specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat cu siguranţă din franceză, dovadă tocmai sensul său unic, definit în DEX ca "totalitatea condiţiilor materiale care asigură o existenţă civilizată, plăcută, comodă şi igienică". Influenţa actuală a englezei nu pare să producă şi modificări semantice: înregistrările pe care le-am găsit ale lui comfort nu atestă sensul "sprijin, întărire, încurajare", pe care în engleză cuvîntul continuă să-l aibă.

Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranţă a normei grafice româneşti. Pentru că problema pronunţiei nu se pune: diferenţa dintre confort şi comfort apare în mod normal doar în scris (şi în pronunţări intenţionat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenţei între n şi m: înainte de f se pronunţă pur şi simplu o nazală. în contexte de neutralizare (descrise cu precizie, cu decenii în urmă, de Andrei Avram), erorile de grafie sînt foarte dese (obţiune/opţiune, apsent/absent) şi norma însăşi oscilează în timp (smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluţii fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opţiuni diverse în respectarea tendinţelor pronunţiei sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeaşi diferenţă o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esenţă, e vorba de o situaţie în care, tocmai pentru că e mai puţin certă legătura dintre scriere şi pronunţare, o normă convenţională trebuie să existe şi trebuie respectată. Altminteri s-ar putea scrie şi comform, a comfesa, comferinţă, a comvieţui, a îmvăţa (justificate de pronunţie). Discuţia de faţă are rostul de a explica, în nici un caz de a justifica abuziva inovaţie grafică a comfortului.