Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Concertele regale de Dumitru Avakian

Iată, nu pentru prima oară, Camerata regală, orchestra de cameră a tinerilor muzicieni, se dovedeşte a fi un veritabil laborator de creaţie!

Aici cresc şi se formează la nivelul vieţii de concert, viitorii muzicieni ai domeniului simfonic, ai domeniului muzical cameral. Ultimele concerte au demonstrat pe deplin acest fapt.
Unde anume în altă parte decât la Atheneul Român se pot desfăşura asemenea evenimente ce poartă, în egală măsură, o valoare simbolică şi una muzicală artistică?
Recent, la început de decembrie, Concertul Extraordinar al formaţiei a fost condus de maestrul Horia Andreescu, un spirit viu, dinamic, organizat, un artist care dispune de firescul relaţiei funcţionale cu tinerii muzicieni. În deschiderea concertului, o lucrare emblematic aşezată pe frontispiciul acestuia a marcat relaţia tinerilor muzicieni cu actul însuşi al creaţiei; Suita în do major, pentru corzi, lucrare pe care compozitorul englez Gustav Holst a dedicat-o Sfântului Paul. Consistentă, organizată în patru părţi, lucrarea marchează tocmai relaţia artistului cu tineretul englez al începutului de secol XX, tinerii unui colegiu britanic, animaţi, cu siguranţă, la acea vreme, de altfel de idealuri decât cele atât de populare în zilele noastre. Semnificativ este şi faptul că tinerii muzicieni ai formaţiei au ales ei înşişi această lucrare pentru a prefaţa un concert de specială atracţie pentru marele public. Programul a inclus creaţii de virtuozitate din repertoriul violonistic romantic, Introducere şi Rondo-Capricioso de Camille Saint-Saëns, Cântece lăutăreşti de Pablo de Sarasate, de asemenea Carmen, celebra suită coregrafică, lucrare pe care compozitorul rus Rodion Scedrin a dedicat-o soţiei sale celebra balerină Maya Pliseţkaia. Au avut ce învăţa tinerii instrumentişti pregătind această lucrare! Au fost puse în lumină strălucirea virtuoză a partidelor instrumentale ale ansamblului, relaţia dinamică a acestora, vivacitatea, strălucirea coloritului timbral, aspecte ce susţin celebrele intonaţii datorate lui Georges Bizet. Solistul serii, tânărul violonist Ilian Gârneţ, este o natură muzicală virtuoză de vibrantă comunicare; stăpâneşte în mod dibaci culoritul timbral, aliat funcţional în susţinerea frazării muzicale. Este artistul pentru care intuiţia muzicală aduce acea captivantă, uneori inedită citire a valorilor textului. Distincţiile, succesele internaţionale de până în acest moment au fortificat poziţia muzicianului în raport cu natura virtuoză a violonistului.
Un alt concert regal a fost oferit publicului bucureştean la sfârşit de octombrie de dirijorul Christian Badea la conducerea formaţiei camerale de corzi La Stravaganza, concert susţinut în colaborare cu celebrul violonist italian Giuliano Carmignola. Trebuie să recunoaştem, un concert vocal-instrumental dedicat în întregime creaţiei lui Antonio Vivaldi, marele maestru al Barocului italian, un concert care să nu conţină vreunul dintre momentele celebrului ciclu Anotimpurile, o partitură-şlagăr a vieţii de concert, un asemenea eveniment se constituie într-o raritate aproape absolută. O raritate în contextul vieţii noastre muzicale s-a dovedit a fi acest concert pe parcursul căruia au fost prezentate pagini arareori audiate la noi, sinfonii-uverturi, concerte pentru vioară şi corzi, arii din opere datorate acestui maestru considerat a fi un veritabil Bach al muzicii italiene.
Carmignola este un autentic virtuoz al repertoriului baroc. Abilităţile sale violonistice rămân uimitoare, atât la nivelul unui copleşitor opus cum este Concertul în re major supranumit Il Grosso Mogul, cât şi în susţinerea unui conduct lent, a unui Largo împodobit de o ornamentică ingenios ataşată traseului melodic. Sunetul devine seducător în moliciunea elegantă, atât de captivantă a rostirii violonistice.
Pe parcursul aceluiaşi concert, soprana Veronica Anuşca, mezzosopranele Andreea Iftimescu şi Emanuela Pascu au demonstrat – mai era nevoie? – că datele vocalităţii au valoare înaltă abia atunci când cultura stilului întâlneşte ştiinţa conducerii propriului glas. Se află la momentul realizărilor cu totul semnificative în plan profesional, în plan muzical artistic. Bravo lor!
Aflat, de această dată, într-o situaţie inedită, maestrul Christian Badea a făcut faţă la nivel de excelenţă datelor discurului muzical baroc. O problematică diferită de cea a creaţiilor pe care dirijorul le prezintă în mod prioritar, un spectru destul de larg, de la repertoriul clasic la cel al secolului XX. Ce anume au învăţat tinerii săi colaboratori? Anume faptul că rigoarea expunerii, claritatea rostirii muzicale, frumuseţea funcţională a sunetului, conferă logică, conferă consistenţă expresiei.
Un regal s-au dovedit evoluţiile pianistului Dan Grigore pe scena Studioului de Concerte Radio, pe scena Atheneului Român. Un recital de miniaturi instrumentale, lucrări semnate de Bach, Scarlatti, Mozart, Mendelssohn Bartholdy, Schumann, Chopin, Enescu. Un adevărat tezaur de bijuterii muzicale a fost darul oferit de maestrul Grigore cu prilejul aniversării M.S. Regele Mihai. Bucuria de a cânta, consistenţa comunicării, au fost realmente inspiratoare. De ambele părţi ale rampei scenei de concert. Bucuria şlefuirii amănuntului a întâlnit înalta motivaţie a adresării. Iar întâlnirea de la Atheneul Român cu dirijorul Misha Katz, cu filarmoniştii bucureşteni, a ridicat natura acestei colaborări la cotele înalte ale unei implicări puternic motivate.
Un program de muzică rusă de secol XIX, de început de secol XX, creaţii semnate de Modest Mussorgski, de Rachmaninov, de Ceaikovski, aduc deopotrivă bucurii marelui public, cel care a covârşit sala de concert, dar şi muzicienilor ansamblului. Gestica generoasă pe care o practică dirijorul, mişcarea scenică în parte exagerată, este totuşi menită a stimula elanul participativ al muzicienilor ansamblului. De la spectacolul fantastic al jocului ielelor ce populează tabloul simfonic O noapte pe muntele pleşuv, la fabulaţia romantică atât de elocvent conturată în episoadele celebrului opus ceaikovskian Uvertura Fantezie Romeo şi Julieta. Indiscutabil, marele spectacol al concertului a fost reprezentat de realizarea celebrului opus concertant Rapsodia de Rachmaninov pe tema ultimului capriciu de Paganini. A fost momentul unei captivante colaborări dintre solist, dirijor şi muzicienii ansamblului. Grandoarea absolut captivantă a adresării pianistice pe care o aduce Dan Grigore, întâlneşte consistenţa tulburătoare a expresiei, aspect pe care îl dezvoltă conducerea dirijorală.
În pauza concertului de vineri, pe parcursul unei sobre ceremonii, maestrului Grigore i-a fost decernată medalia comemorativă din partea Fundaţiei ce poartă numele cunoscutului disident militant antifascist Solomon Michoels.
Concertele Regale au intrat de ani buni în conştiinţa publicului nostru. De această dată, au fost oferite la ceas de preţioasă aniversare, dar şi în aşteptarea sărbătorilor de iarnă. Au fost primite cu entuziasm, cu aleasă consideraţie, de un numeros public. Este darul oferit de A.S. Principesa Margareta, de Fundaţia domniei-sale, de câţiva muzicieni de specială altitudine în viaţa muzicală europenă, de tineri artişti de la noi, tineri muzicieni şi artişti plasticieni, în mare parte elevi şi studenţi ai principalelor instituţii de învăţământ artistic. Peisajul muzical capătă diversitate, implicare, capătă o motivată consistenţă a participării muzicienilor de toate vârstele.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara