Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Document:
Controlul conştiinţelor (V) de ---

Stenograma

Şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.

din ziua de 11 octombrie 1977



Şedinţa a început la ora 10,00.

Prezidează tovarăşul Nicolae Ceauşescu.



Punctul 7

Propunerile pentru modificarea unor acte normative, decurgînd din aplicarea hotărîrii cu privire la activitatea de informare a opiniei publice.



Ce aveţi de spus, tovarăşi?

Aţi completat cu măsurile indicate în Comitetul Politic Executiv, tovarăşe Burtică?

Tov. Cornel Burtică: Da, s-au completat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi am mai discutat alaltăieri nişte măsuri; le-aţi introdus?

Am stabilit să introducem anumite prevederi, practicate în toată lumea: dreptul de a opri o publicaţie, de a o suspenda. Democraţia nu trebuie înţeleasă denaturat.

Noi le-am discutat alaltăieri şi nu m-am mai uitat dacă s-au introdus completările respective.

Tov. Miu Dobrescu: Art. 4 din decret prevede că, în cazuri deosebite de încălcare a ordinii de drept statornicite prin Constituţie, de încălcare a legii pentru apărarea secretului de stat şi celelalte legi, în caz de prejudicii aduse politicii interne şi externe a partidului şi statului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste poate dispune suspendarea difuzării cărţilor, publicaţiilor, altor tipărituri şi imprimate grafice, fonice şi vizuale, pînă la luarea hotărîrii definitive de către instanţele judecătoreşti sau alte organe în drept.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De organele în drept, sau după caz, de instanţele judecătoreşti. în primul rînd, sînt organele în drept.

Tov. Petre Lupu: Fac aceeaşi observaţie: la pagina 2 sus se prevede că Consiliul Culturii îndeplineşte funcţia de organ de apel. Şi în cadrul comisiilor respective sînt organizate comisii pe probleme şi acestea trebuie să rezolve litigiile care se ivesc.

Tov. Miu Dobrescu: Competenţa şi rolul acestor comisii sînt arătate la pagina 6.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să se constituie la Radioteleviziune consiliul de conducere?! Acum nu avem consiliu de conducere, nu înţeleg?!

Tov. Dumitru Popescu: Avem Consiliul Naţional, biroul său executiv şi direcţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să se constituie consiliu de conducere, ce înseamnă aceasta?

Tov. Dumitru Popescu: în locul biroului executiv să se creeze acest consiliu de conducere.

Există o măsură generală; la toate organele de presă, la toate cotidienele avem consilii de conducere, care se întrunesc lunar.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Dar Consiliul Naţional?

Tov. Dumitru Popescu: Acesta nu se întruneşte lunar.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Acesta este organul de conducere. Consiliul Naţional al Radioteleviziunii, cu un birou executiv cu atribuţii operative, atît.

Tov. Dumitru Popescu: Pînă acum, la organele de presă exista colegiul de redacţie, iar acum constituim şi consiliul de conducere al redacţiei din care fac parte nu numai tovarăşii care lucrează acolo.

Există deci un consiliu de conducere şi un colegiu.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Consiliul Naţional este organul colectiv de conducere, corespunzător consiliului de conducere din alte unităţi, care are un organ executiv. Acest principiu este aplicabil şi în presă, unde avem un consiliu mai larg şi un colegiu, care conduce operativ. Acelaşi principiu trebuie să-l păstrăm şi aici.

Aici, trebuie să fie Consiliul Naţional, ca organ de conducere, şi un comitet executiv, ca organ operativ, de execuţie, condus de directorul general al Radioteleviziunii. Fiind o instituţie mai largă ar putea să se numească în continuare aşa. în material sînt introduse două denumiri: Consiliu de conducere şi colegiu, plus Consiliul Naţional, deci trei organe.

Consiliul Naţional poartă răspunderea întregului program al Radioteleviziunii. Preşedintele poartă răspunderea aşa cum se prezintă situaţia în toate consiliile de conducere, chiar dacă Consiliul Naţional se întruneşte trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie, iar comitetul executiv asigură înfăptuirea programului.

Tov. Dumitru Popescu: Am vrut să aliniem la structurile din redacţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Consiliul Naţional nu poate fi aşezat pe acelaşi plan cu o redacţie de presă sau de muzică. Este, în acelaşi timp, şi un organ de învăţămînt pentru că are şi programe de învăţămînt. Are şi atribuţii economice. Trebuie să lucreze cu toate ministerele şi însăşi în Consiliul Naţional trebuie să fie reprezentanţi ai ministerelor. Este deci un organism mult mai vast. El are cu totul alt caracter şi nu poate fi comparat cu colegiul unui ziar. Trebuie să asigurăm şi oameni de răspundere care să dezbată şi să fundamenteze programele respective.

Tov. Petre Lupu: Poate ar fi bine să fie condus de un secretar al Comitetului Central.

Tov. Dumitru Popescu: Biroul executiv este condus de directorul general.

Tov. Elena Ceauşescu: Preşedintele este şi director, care coordonează toată activitatea.

Tov. Nicolae Ceauşescu: De altfel, soluţii asemănătoare, bazate pe aceleaşi principii, se regăsesc şi în propunerile privind consiliile muncitoreşti. în materialul respectiv se propune constituirea a două organe: Consiliul muncitoresc, organ larg reprezentativ, condus de secretarul de partid din întreprindere, care este preşedinte, şi biroul executiv, condus de directorul general, care este şi vicepreşedinte sau prim-vicepreşedinte al Consiliului. Se îndeplinesc două atribuţii: conducerea zilnică de partid şi posibilitatea de a interveni cu măsuri pe linie de stat, în calitate de preşedinte.

Tov. Iosif Uglar: La pagina 13, articolul 10, unde este reglementată alcătuirea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, nu ştiu dacă nu ar fi bine să fie şi un reprezentant al consiliilor populare. Sînt reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, CENTROCOOP, Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti, numai de la consiliile populare nu participă nimeni, deşi, la articolul 19 se arată că comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene, al municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, funcţionează pe lîngă comitetele executive sau birourile executive ale consiliilor populare şi exercită atribuţiile ce decurg din prezentul decret şi din alte hotărîri de partid şi de stat.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să fie reprezentate şi consiliile populare; de acord.

Tov. Iosif Uglar: La articolul 19 se arată că comitetele de cultură şi educaţie socialistă judeţene, al municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sînt organe de partid şi de stat.

Dacă funcţionează pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare nu ştiu dacă este bine spus aşa.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Este bine; aşa să funcţioneze! în consiliu să intre, aşa cum s-a propus, şi un reprezentant al consiliilor populare.

Tov. Richard Winter: La anexa 5, se prevede trecerea unor instituţii de cultură la Consiliul Culturii. întrebarea este de ce Muzeul Brukental să vină la Bucureşti, pentru orice chestiune? Activitatea merge mai bine de cînd este la judeţ. Un teatru rămîne la judeţ, altul trece la Consiliul Culturii. Este greu de spus că va fi mai bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Se preconizează existenţa unui Teatru Naţional, Opera Romănă, cîteva teatre naţionale, cum erau şi în trecut. Sigur că rămîn şi în subordinea consiliului popular judeţean, dar Consiliul Culturii trebuie să se ocupe mai direct de program, să răspundă mai îndeaproape de bunul mers al unor instituţii artistice naţionale. Ce au făcut în trecut tovarăşii? Ca să scape de răspunderi le-au dat în competenţa judeţului. Pînă şi restaurantele le-am introdus în sistemul Ministerului Comerţului. De aceea trebuie revăzute şi reaşezate unele competenţe şi răspunderi.

Tov. Elena Ceauşescu: în material sînt omise problemele cercetării ştiinţifice, introducerea tehnicii şi sarcinile care revin acestor organisme pe planul agriculturii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să fie cuprinse îndeosebi la Radioteleviziune, unde trebuie să fie reprezentat şi Ministerul Agriculturii, precum şi forţele armate.

Dacă mai sînt tovarăşi care au observaţii concrete, să le dea tovarăşului Burtică.

Tov. Elena Ceauşescu: S-a mărit numărul demnitarilor.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu s-a mărit, a rămas aşa cum era. Se va rezolva prin decret.

Cred că tovarăşii vor ţine seama de îmbunătăţirile ce trebuie aduse programului, astfel încît să ridicăm calitatea şi eficienţa întregii activităţi.

*

Actele normative în original s-au dat la cabinetul tovaarăşului Cornel Burtică întrucît s-a indicat să fie prezentate mai întîi în Comisia ideologică a C.C. al P.C.R.

Materialul a fost aprobat (cu indicaţii) în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 11 octombrie 1977 - protocol nr. 23.



PROPUNERI

de modificare a unor acte normative decurgînd din aplicarea

Hotărîrii C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie 1977 cu privire la

activitatea de informare a opiniei publice



Potrivit prevederilor Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28-29 iunie a.c., în toate redacţiile presei centrale şi locale, la Radioteleviziune, edituri, case de filme, instituţii de spectacole au fost luate operativ măsuri privind creşterea rolului şi răspunderii organizaţiilor de partid, a conducerilor colective în activitatea de informare şi educare a oamenilor muncii.

Odată cu desfiinţarea controlului preventiv exercitat de Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, întreaga răspundere pentru conţinutul politic, ideologic şi calitatea materialelor de presă, emisiunilor Radioteleviziunii, lucrărilor editoriale, a filmelor şi spectacolelor, a fost preluată de organele de conducere colectivă ale instituţiilor respective. Au fost luate totodată măsuri pentru ridicarea spiritului de răspundere al comuniştilor, al tuturor cadrelor care lucrează în aceste domenii.

Pentru aplicarea Hotărîrii Comitetului Central al P.C.R. este necesară modificarea unor acte normative în vigoare. în acest sens propunem următoarele:

1. Comitetul pentru Presă şi Tipărituri să-şi înceteze activitatea, unele din atribuţiile acestuia urmînd a fi preluate de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Agerpres.

2. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste să preia de la Comitetul pentru Presă şi Tipărituri următoarele atribuţiuni şi personalul aferent: efectuarea lecturii, audierii şi vizionării - după apariţia şi difuzarea publicaţiilor, emisiunilor de radioteleviziune, a cărţilor şi altor tipărituri - în scopul sesizării cazurilor de încălcare a prevederilor legilor în vigoare; răspunderea directă privind importul şi exportul de bunuri culturale; exercitarea unor atribuţii în aplicarea prevederilor Legii presei (înregistrarea şi evidenţa autorizaţiilor de editare a ziarelor şi revistelor, informarea redacţiilor asupra datelor nepublicabile, atestarea ziariştilor etc.), precum şi în legătură cu activitatea economico-financiară şi de administrare a publicaţiilor.

în acest scop se prevede îmbunătăţirea structurii organizatorice a C.C.E.S. şi crearea unor compartimente corespunzătoare în cadrul direcţiilor literar-editoriale, publicaţiilor, relaţiilor culturale cu străinătatea menite să asigure lectura post-apariţie, importul şi exportul de bunuri culturale şi celelalte atribuţiuni preluate de la Comitetul pentru Presă şi Tipărituri.

în vederea exercitării îndrumării şi controlului activităţii în domeniile culturii şi artelor, se prevede crearea comisiilor cinematografiei, literar-editoriale, teatrale şi muzicale, artelor plastrice şi muzeelor, publicaţiilor cultural-artistice, care vor îndeplini şi funcţia de organe de apel.

Să se completeze şi precizeze în decretul de organizare şi funcţionare atribuţiile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste privind: exercitarea îndrumării şi controlului activităţii tuturor instituţiilor cultural-educative, a uniunilor şi asociaţiilor de creatori, a organizaţiilor de partid din instituţiile cultural-educative; instaurarea unei ordini şi discipline severe în organizarea de spectacole şi concerte; integrarea în aparatul C.C.E.S. a caselor de filme; trecerea în subordine directă a unor instituţii muzeale, teatrale şi muzicale de interes naţional.

3. Agenţia Română de Presă - ,Agerpres" să preia de la Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, cu personalul aferent, sarcina de a controla şi aviza importul presei străine şi difuzarea acesteia pe teritoriul ţării. Totodată să se precizeze atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare, statutul agenţiei ca instituţie centrală de partid şi de stat, cu sarcina de informare prin presă şi radioteleviziune a opiniei publice din ţară şi străinătate asupra activităţii interne şi internaţionale a partidului şi statului, a realităţilor vieţii politice, economice, sociale ştiinţifice şi cultural-artistice în România precum şi de difuzare în ţară a ştirilor din străinătate.

4. Corespunzător Hotărîrii C.C. al P.C.R.ă, să se constituie la Radioteleviziunea Română, Consiliul de conducere şi Colegiul Radioteleviziunii Române. în vederea asigurării unui înalt nivel de exigenţă faţă de conţinutul şi calitatea programelor, Consiliul de conducere să constituie comisii pe domenii care vor viziona şi audia emisiunile mai importante de televiziune şi radio, filmele, serialele de televiziune şi spectacolele artistice şi vor aviza difuzarea lor.

5. Aplicarea Hotărîrii C.C. al P.C.R. face necesară totodată modificarea unor articole din Legea presei, în scopul accentuării creşterii răspunderii cadrelor ce lucrează în acest domeniu, a conducerilor organelor de presă pentru conţinutul politic, ideologic şi calitatea materialelor publicate, pentru respectarea strictă a legilor ţării, păstrarea secretului de stat, informarea corectă şi obiectivă a opiniei publice; precizării componenţei sarcinilor şi atribuţiilor sporite ale organelor de conducere colectivă ale publicaţiilor şi instituţiilor de presă, a modului de desfăşurare a activităţii acestora.

6. Ministerul de Interne să preia de la Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, o dată cu personalul aferent, sarcina privind controlul publicaţiilor, lucrărilor editoriale, benzilor magnetice şi fonice din străinătate, altele decît cele comandate de organizaţiile socialiste; împreună cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi Direcţia Generală a Vămilor, Ministerul de Interne va asigura respectarea reglementărilor în vigoare privind introducerea şi difuzarea în ţară a presei, tipăriturilor şi imprimatelor din străinătate, precum şi respectarea legilor de către organizaţiile socialiste şi persoanele particulare care trimit sau transportă în străinătate manuscrise, tipărituri, documentaţii şi studii de specialitate, benzi magnetice şi fonice.

Anexăm proiectele actelor normative corespunzătoare:

- Decret cu privire la încetarea activităţii Comitetului pentru Presă şi Tipărituri.

- Decret pentru modificarea Decretului nr. 30/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, devenit Legea nr. 60/1971, cu modificările ulterioare.

- Decret privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române de presă - ,Agerpres".

- Decret pentru modificarea Decretului nr. 302/1971, republicat - privind organizarea şi funcţionarea Radioteleviziunii Române.

- Decret pentru modificarea Legii nr. 3/1974.

Legea Presei din Republica Socialistă România.

31.VIII.1977



Expunere de motive



în aplicarea hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 28-29 iunie 1977 s-a iniţiat proiectul de decret alăturat prin care se prevede încetarea activităţii Comitetului pentru Presă şi Tipărituri.

Proiectul de decret prevede ca personalul Comitetului pentru Presă şi Tipărituri care trece la alte unităţi să fie considerat transferat în interesul serviciului. De asemenea, în proiect se prevede că personalul transferat în interesul serviciului la alte unităţi în funcţii cu nivele de retribuire mai mici precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a încetării activităţii Comitetului să beneficieze de drepturile prevăzute la art. 21 din Decretul Consiliului de Stat nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

în proiect se prevede obligaţia Comitetului de Stat al Planificării, Ministerului Finanţelor şi Ministgerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe de a propune modificările ce decurg din aplicarfea prezentului decret cu privire la indicatorii planului şi bugetului de stat pe anul 1977, precum şi cu privire la baza materială a Comitetului pentru Presă şi Tipărituri.

Supunem spre aprobare proiectul de decret în forma alăturată.

După aprobare, propunemca decretul să fie publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.



PROIECT

CONSILIUL DE STAT

AL

REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA



DECRET

cu privire la încetarea activit|}ii Comitetului

pentru Pres| Şi Tip|rituri



Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Art. 1. - Pe data intrării în vigoare a prezentului Decret, Comitetul pentru Presă şi Tipărituri îşi încetează activitatea.

Art. 2. - Personalul Comitetului pentru Presă şi Tipărituri care trece la alte unităţi se consideră transferat în interesul serviciului. Personalul transferat în interesul serviciului la alte unităţi în funcţii cu niveluri de retribuire mai mici precum şi personalul devenit disponibil ca urmare a încetării activităţii Comitetului, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 21 din Decretul Consiliului de Stat nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice.

Art. 3. - Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe vor propune modificările ce decurg din aplicarea prezentului Decret cu privire la indicatorii planului şi bugetul de stat pe anul 1977, precum şi cu privire la baza materială a Comitetului pentru Presă şi Tipărituri.

Art. 4. - Decretul Consiliului de Stat nr. 53/1975 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, se abrogă.



Preşedintele

Republicii Socialiste România

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara