Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie de Ioana Băeţica


"Ca în patru părţi împart istoricii lumii... A patra ieste America, care parte ieste depărtată şi vine cum ar fi suptu noi (ce bine ar fi! - n.n.), ca cându ieste la noi zioa, la dânşii ieste atunci noapte, şi cându la noi noapte, la dânşii zioa, ca fiind pământu rotundu, cum ar fi împotriva noastră, suptu noi acea parte iese." (Miron Costin - De neamul moldovenilor).
Numărul III al revistei româno-americane, apărut în decembrie 2000, se pare că dezvoltă cu succes proiectul iniţial al redacţiei: "...un ciclu închinat risipirii câtorva confuzii păgubitoare imaginii ţării." Printre studiile de economie comparată (Managementul american, un model posibil - N. Costake, M.V. Petrescu) sau cele de analiză istorică (S.U.A. şi Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei şi câteva studii de antropologie aplicată, conţinând date puţin cunoscute de mulţi dintre noi (Un muzeu de artă folclorică românească în America - Hellen Cullian, Comorile bisericii Sf. Maria din Cleveland-Ohio - Ioan Comşa).
Aflăm de pildă, nu fără o oarecare uimire, că Statul Român a donat în noiembrie 1940 patrimoniului bisericii Sf. Maria din Cleveland patru picturi de N. Grigorescu, două de Th. Pallady, una de Th. Aman etc. Aceeaşi ortodoxă biserică deţine din sursa unor donatori particulari (Anişoara Stan, Dr. O.K. Cosla, Martin Marinescu) opere de artă semnate Ştefan Luchian, A. Băieşu, C. Ressu, J. Steriadi...
De înţeles (şi de apreciat!) din moment ce iată! - relaţiile României cu Lumea Nouă au debutat (dinspre partea lor) pe la 1630, adică la numai 23 de ani de la înfiinţarea primei colonii britanice la Jamestown, când John Smith mărturiseşte în Observaţiile... sale că a trecut şi prin Transilvania şi Ţara Românească pe unde, în 1601-1603, a prins lupta pentru tron dintre Sigismund Bathory, Radu Şerban şi moldovenii lui Simion Movilă... Şi relaţiile de amiciţie şi consemnare reciprocă se continuă până astăzi, când schimbul cultural a devenit posibil prin deschiderea României spre structurile occidentale, iar lectorul român îşi poate autoaprecia nivelul intelectual după capacitatea comprehensivă a unor Jack Kerouac sau Philip Roth.
Revista conţine şi câteva recenzii semnate de Florea Ţuiu, Florin Constantiniu, Dennis Deletant asupra Dicţionarului Republicii Moldova. În plus, Asociaţia "Amicii Statelor Unite" care editează revista împreună cu un comitet de redacţie prezidat de Acad. Mihnea Gheorghiu, o face din ce în ce mai bine, pentru cel puţin un motiv: a dispărut erata (bilingvă!) din numărul anterior.
Cu un pas înaintea propriilor intenţii, numărul III al revistei reuşeşte să demonstreze parafraza: "America, lumea cea noao... care acum e ştiută de noi; şi lumea noastră...care va fi poate ştiută de ei" (după cronica lui Radu Popescu).


Revista Româno-Americană, serie nouă, decembrie 2000, numărul III, 72 pag., editată de Asociaţia "Amicii Statelor Unite".