Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Cu SILVIA CIURESCU despre Festivaluri la Monaco şi Biarritz de Liana Tugearu


În calitate de realizator al emisiunii "Lumea Dansului" de pe postul naţional de televiziune aţi avut ocazia să participaţi, de curînd, la două prestigioase manifestări internaţionale: Festivalul Internaţional "Dances Screen-Monaco" şi "Festivalul Internaţional de Programe Audiovizuale" de la Biarritz. Făceţi-ne şi pe noi să participăm la aceste două festivaluri împărtăşindu-ne părerile D-voastră?
Am o avalanşă de imagini şi stări sufleteşti pe care încet, încet încerc să le sedimentez. Îmi face o deosebită plăcere să vă pot împărtăşi cîteva gînduri acum, după cîteva săptămîni de la reîntoarcerea mea de la Monaco şi Biarritz, să pot spune ce se întîmplă la ora actuală în dans şi nu numai, dar mai ales în programele de televiziune care adaptează dansul, opera, muzica clasică, deschizînd noi forme de expresie, îmbogăţindu-le, făcînd astfel posibilă o recunoaştere mondială a acestor arte.
Între 16 şi 21 decembrie 2000 s-a desfăşurat la Monaco cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Dans "Monaco - danses Forum", o prestigioasă manifestare pluridisciplinară care a pus în relaţie evoluţia dansului cu celelalte domenii de informare şi de difuzare culturală.
Grimaldi Forum - terminat la sfîrşitul lunii iulie 2000, este un modern lăcaş de cultură construit pe malul mării la dorinţa expresă a Prinţului Rainer al II-lea de a înscrie în secolul XXI patrimoniul cultural şi istoric al Principatului Monaco.
Acest spaţiu al ARTELOR, avînd o suprafaţă de 34.000 metri pătraţi, unde sînt concentrate 3 săli de spectacol cu cîte 1900 şi 800 de locuri, 2 săli de expoziţie cu o panoramare de 2500 de metri pătraţi fără un stîlp de susţinere, a găzduit, timp de şase zile, spectacole de balet clasic şi contemporan, spectacole multimedia originale, ateliere de dans, o "piaţă" internaţională a tinerilor dansatori care au fost vizionaţi de impresari din întreaga lume, expoziţii de fotografii şi, în final, o prestigioasă gală unde s-au decernat, pentru prima oară, premiile "Nijinski" - trofeu primit pentru anul 2000 de Sylvie Guillem, Manuel Legris, Jiri Jylian, iar pentru întreaga carieră artistică, de Maurice Bejart şi Merce Cunningham.
În acest spirit, audiovizualul, un pol esenţial de interes, a desfăşurat Concursul Internaţional de Programe de video dans. Această confruntare de la Monaco a fost o ocazie de a relansa ideea că dansul şi imaginea nu au terminat să seducă, crescînd, una lîngă cealaltă, împreună.
Cine a participat la Monaco şi de ce calitate erau filmele ce au primit distincţii?
În concursul de la Monaco au fost selectate 162 de programe din 40 de ţări printre care ne-am numărat şi noi, de la Televiziunea Română, cu 4 producţii de dans realizate de mine, împreună cu regizorii Gheorghe Preda şi Dan Manoliu, director de imagine fiind Vlad Micu iar editor Robert Voiculescu.
Premiile obţinute la cele trei categorii: preluare de spectacol, film coregrafic şi documentar de dans au adus la linia finală acele emisiuni realizate de "clasicii" producţiilor de dans: BBC şi NVC ARTS, "scăpîndu-le" reprezentanţilor din juriu un premiu aplaudat de întreaga asistenţă din gala finală: filmul "Mouvements 2" - o mică "bijuterie" - un film de 9 minute, realizat pe computer cu dansatori virtuali, de o companie independentă din Franţa.
Vă povestesc toate aceste amănunte pentru că după două săptămîni de la acest Festival de la Monaco, unde am fost concurent, m-am aflat în postura de Preşedinte de juriu pentru secţiunea "Muzică şi spectacole" la Festivalul Internaţional de Programe Audiovizuale de la Biarritz, o manifestare grandioasă aflată la cea de a XIV-a ediţie.
Preşedintele FIPA, Domnul Pierre Henry Deleau, a fost anul trecut invitat de către organizatorii Galei premiilor APTR (Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România) a văzut programele de dans semnate de mine şi m-a invitat să particip anul acesta în juriu. Domnul Deleau este un vechi prieten al României, invitînd de-a lungul anilor prestigioşi realizatori şi regizori din ţara noastră: Lucia Hossu-Longin, Dan Necşulea, regizorul Dan Piţa. Mirarea mea a fost mare cînd am ajuns la Biarritz şi am constatat că fusesem aleasă, de către Comitetul Director al acestui festival, chiar preşedinta juriului "Muzică, spectacole". Am avut onoarea să stau alături de Domnul Claude Chabrol, un mare realizator de televiziune francez, preşedintele secţiunii documentare, alături de Maria-Emma Mejia, realizatoare şi fostă ministru al Culturii din Columbia, preşedinta juriului de film de ficţiune şi mulţi, mulţi alţi realizatori, producători şi actori din întreaga lume.
Biarritz-ul, aflat pe coasta de vest a Franţei, la Oceanul Atlantic şi la graniţa cu Spania, găzduieşte de 4 ani această grandioasă manifestare a audiovizualului mondial - primele zece ediţii desfăşurîndu-se la Cannes. Spun grandioasă, în primul rînd pentru faptul că sînt şase secţiuni cu cîte 20-22 de programe fiecare: documentare, reportaj, scurt metraj, muzică, spectacole, filme seriale, filme de ficţiune; în al doilea rînd pentru faptul că locurile de desfăşurare sînt săli de cinema, cu public plătitor, producţiile de televiziune fiind vizionate pe marele ecran.
La Biarritz, gala finală se desfăşoară în fiecare an în sala "Gare du Midi", care are 1000 de locuri, şi unde publicul aplaudă sau fluieră premiile finale.
O adevărată sărbătoare a audiovizualului mondial, care decernează cîte două premii pentru fiecare secţiune.
Anul acesta la secţiunea - Muzică, spectacole - unde au intrat în concurs 16 programe de balet, operă, muzică clasică şi jazz, "Fipa d'Or" a fost atribuit unei producţii de operă: "Gloriana" de Benjamin Briten realizată de BBC, iar FIPA d'Argent unei producţii realizate de un debutant din Senegal pentru un documentar despre "Salsa".
Avînd posibilitatea de a participa la aceste manifestări care înmănunchează forţe artistice din toată lumea, vă rugăm să ne spuneţi cum ne situăm noi faţă de nivelul la care se află astăzi arta audiovizualului în dans?
Sînt încîntată că am cunoscut nişte oameni minunaţi care încearcă să impună pe piaţa audiovizualului producţii de certă valoare.
Am avut tenacitatea la Monaco să văd, în şase zile, aproape 100 de programe de dans pentru a putea face o evaluare corectă a locului în care ne situăm noi cu producţia coregrafică. Şi pot spune că nu de creativitate coregrafică şi artistică ducem lipsă. Participînd însă destul de rar la asemenea manifestări (din lipsă de producţii de dans) sîntem necunoscuţi pe piaţa internaţională, confruntîndu-ne apoi şi cu probleme tehnice, audiovizualul dezvoltîndu-se cu o viteză uimitoare. De fapt, scopul acestor festivaluri este de a deschide o "piaţă" internaţională pentru vînzarea producţiilor de artă.
După Biarritz, canalele de televiziune Arte, Canal +, Canal Four şi Muzzic sînt interesate să introducă în grilele de program aceste documentare, reportaje şi filme cu subiecte adevărate, aceste programe de muzică şi spectacole de certă valoare. Cred că ar fi bine să reflectăm şi noi la posibilitatea de a crea un canal cu adevărat cultural. Avem profesionişti, avem idei, sîntem creativi, nu ne rămîne decît să vrem să facem cultură în România.